Timpul.md

Editorial 25 Decembrie 2015 | 11:00

Doar cultură de porumb (II)

Revin la ceea ce spuneam săptămâna trecută, fiindcă textul respectiv a fost doar o introducere pentru cel de astăzi care mă preocupă mai mult acum când sărbătorim Crăciunul.

Notasem atunci că pentru etnologi cultura e suma activităților unui grup social, transmisă prin educație. Și aceste activități dau o imagine în lume despre societatea respectivă. Aici intervine folclorul, costumele populare, sărbătorile, obiceiurile specifice fiecărei sărbători, arta decorativă și așa mai departe.

Deși batem recordul la capitolul muzică populară, mai ales la Moldova 1, dar și prin PMAN, suntem foarte departe de punerea în evidență a culturii populare. Europa de Est are noroc că UNESCO mai include în patrimoniu colindatul în cete sau doina, că poate așa vom reuși să salvăm ceva.

Colindatul și textele colindelor sunt de o mare profunzime și acoperă straturile profunde ale vieții. Colindele care vestesc nașterea Domnului, cu cele care explică dogmatic această naștere, apoi cele de măritiș - foarte prezente în trecut, dar și cele de sacrificiu, cum sunt colindele foarte vechi în care apare capra sau cerbul. Cine mai știe astăzi de ce apar în colinde florile de măr, ce e lerul, care era legătura între Rusalii și Crăciun, între colindele specifice acestei legături?

Iar în Moldova, „grație" perioadei sovietice, nu s-au mai păstrat nici măcar cât în România. Doar Plugușorul și Uratul au rămas centrale pentru că erau laice. Însă ele țin mai mult de glumă și joc decât de profunzimea actelor esențiale ale vieții, cum vedem în colindă.

Bradul fie e împodobit de Anul Nou, fie de la începutul lui decembrie, ca în Occident. Însă bradul, așa cum a fost el preluat în țările românești, venea în aceeași noapte cu Moș Crăciun, adică în Ajun, și avea o legătură mult mai clară cu sărbătoarea Nașterii Domnului. Obiceiurile acestea nu erau doar împrumutate de la alte națiuni, ci erau adaptate societăților noastre, devenind specifice. Practic, în multe zone, se numea chiar așa: bradul lui Iisus. Acum vedem că nu mai există o logică. Societatea contemporană nu se mai schimbă la față într-o singură noapte transformând zilele reci și întunecate ale postului într-o sărbătoare luminoasă în care colindele "răsună până-n zori". Acum fiecare cu treaba lui, cu bradul lui, cu obiceiul lui. Și nu mă refer aici la brazii publici, la magazine, ci chiar la casa omului.

Moș Crăciun după ce a fost branduit de Coca-Cola a devenit roșu, merele și nucile din brazi au fost înlocuite, colindele au fost înlocuite cu concerte de muzică "ușoară" în plin post, iar comercialul și urâtul obicei al Crăciunițelor în fuste mini și cu decolteuri generoase e total nejustificat.

Cei care aveți o vârstă înaintată înțelegeți despre ce vorbesc, tinerii ar trebui să îi întrebe pe bunici. Dar, peste toate, ce se va alege de acele tradiții care au fost pecetea unei națiuni, a unui grup etnic specific? 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus