Timpul.md

Editorial 3 Mai 2018 | 09:42

Dor de cei plecați

Zilele trecute o prietenă distribuia în rețelele de socializare o filmare de la Cenaclul Republica de acum vreo patru ani. L-am vizionat și eu din nou, cu nostalgie. 

Mă uitam ce tineri erau cei care și astăzi sunt activi la cenaclu, iar la un moment dat l-am văzut în filmare pe inițiatorul cenaclului: Alexe Rău. Astfel că nostalgia mea s-a transformat în dor și tristețe. Fiindcă în această lună, pe când soțul meu împlinea patruzeci de ani, s-au scurs trei ani de când Alexe Rău ne-a părăsit; „domnul Rău” – cum îi spunem noi și acum.

Când sunt astfel de momente, nu pot să nu mă gândesc la pierderile, pe care le poate avea cultura, la despărțirea de oameni uriași, care au lăsat în urmă nu doar o operă literară, ci o muncă titanică pe care continuatorii lor o pot risipi în câteva luni. Biblioteca Națională a fost luminoasă, primitoare ca o casă pe timpurile lui. Iar plecarea lui timpurie a lăsat un gol pe care nimeni nu va reuși să îl umple.

Alexe Rău s-a mutat la cele veșnice prea devreme și ne va fi dor de el tot timpul. Pentru felul în care ne înțelegea, pentru ceea ce învățam de la el, pentru mâna întinsă întotdeauna tinerilor.

După doi ani, doamna Raisa Melnic a ieșit la pensie și iarăși ne-am simțit văduviți, ba până și Irina Blinda a rămas în concediu de maternitate (ceea ce pentru ea e foarte bine și ne bucurăm!). Cumva toate punțile noastre se închideau. Până la urmă am plecat și noi, membrii Cenaclului Republica, în echipa primitoare a Bibliotecii Municipale.

Au trecut șapte ani de când Alexe Rău a inițiat un cenaclu, care indiferent unde va activa, va rămâne prins de numele lui. Un cenaclu care, fără modestie spun, și-a făcut un nume și peste Prut și care în ultimii ani a reușit să aducă la Chișinău tot mai mulți scriitori și artiști, nu doar din Moldova și România, ci și din alte țări europene. Chiar și acum, pe 1 mai, de la 18.30, la Terasa Uniunii Scriitorilor vom avea o întâlnire cu Michaël Vandebril, poetul flamand despre care scriam cu câteva săptămâni în urmă. Și trebuie să menționez că această întâlnire este posibilă mulțumită Uniunii Scriitorilor din Moldova și Institutului Flanders Literature.

Cenaclul Republica rămâne, atât cât va activa, grupul literar pe care Alexe Rău l-a lăsat tinerilor scriitori și iubitorilor de literatură. Deci cum să nu ne fie dor de el?

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus