Dupa criza, vine si seceta

Ingheturile de primavara au afectat grav agricultura RM, mai cu seama culturile pomicole samburoase (cais, cires si piersic), vita-de-vie si plantatiile de cartofi. O problema mult mai grava, insa, o constituie faptul ca ne aflam intr-un an secetos.

Seceta a devenit un pericol real si in acest an agricol, este de parere Valeriu Bulgari, presedintele Uniunii Producatorilor Agricoli „UniAgroProtect”. Potrivit lui, in aprilie, mai multe culturi au fost insamantate pe sol uscat. In lipsa ploilor, afirma specialistul, plantele au iesit la suprafata neuniform, in pofida aplicarii tehnologiilor avansate. „Daca nu va ploua in timp util, vor fi compromise toate semanaturile de primavara, dar si cele de toamna”, constata Vasile Marzenco, presedintele Federatiei Nationale a Fermierilor din Moldova. El este de parere ca, dintre toate culturile, cel mai mult a fost afectat porumbul. In situatia creata, considera Marzenco, agricultorii conteaza pe leguminoase, dar si in acest caz, numai acolo unde sunt conditii de irigare.

Cei de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare (MAIA) au fost preocupati mai mult de alegerile parlamentare decat de problemele de irigare. Potrivit datelor MAIA, in anul curent, culturile de primavara ocupa o suprafata de peste 800 mii de hectare sau cu 45 de mii mai mult fata de anul precedent, insa Agentia „Apele Moldovei” promite ca vor fi create conditiile necesare pentru irigarea a doar 100 mii de hectare de terenuri agricole. Intre timp, Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) de la Bucuresti, citata de ziarul „Cotidianul”, prognozeaza ca in lunile iunie, iulie si august vor fi atestate temperaturi de pana la 40 de grade Celsius si se va face resimtita o seceta cumplita. Culturile de grau vor fi afectate in proportie de 70 la suta, iar culturile de porumb in totalitate.
Si deoarece seceta nu are nevoie de viza, este clar ca prognozele meteorologilor romani vor fi valabile si pentru R. Moldova. Este posibila o reeditare a situatiei din 2002-2003 cand R. Moldova s-a confruntat cu o criza nemaipomenita a graului, sau a celei din 2007, cand s-a recoltat o recolta infima de culturi cerealiere.
Potrivit academicianului Mihail Lupascu, doctor habilitat in stiinte agricole, R. Moldova se confrunta cu seceta o data la doi-trei ani. Intr-o lucrare a sa, academicianul a caracterizat particularitatile agrometeorologice ale secetelor pe teritoriul dintre Prut si Nistru din anul 1890 pana in prezent. Climatologii, precizeaza el, deosebesc cinci tipuri de seceta: de primavara devreme, de primavara-vara, de vara-toamna, multiple si stabile.

Seceta de primavara poate apare devreme (asa cum s-a intamplat acum la noi), la inceputul lucrarilor de camp, si sa se prelungeasca pana in iunie, fiind insotita de temperaturi inalte si de vanturi uscate. Dupa influenta nefasta asupra plantelor, ea se incadreaza in categoria celor mai periculoase tipuri de seceta. Astfel, stratul superior de sol se usuca rapid, ceea ce conduce la rasarirea intarziata si neuniforma a culturilor timpurii de primavara, la rarirea plantelor culturilor de toamna, la retinerea infratirii si a formarii radacinilor auxiliare. In opinia savantului, aceasta seceta intotdeauna duce la scaderea brusca a recoltelor de culturi de toamna si timpurii de primavara, dar mai putin se rasfrange asupra culturilor tarzii, pentru care sunt salvatoare ploile de vara. Seceta de primavara-vara, care apare in lunile mai-iunie, de asemenea, cauzeaza mari pierderi de culturi agricole de toamna si timpurii de primavara.

In conditiile in care seceta mistuie in cicluri previzibile agricultura RM, organele de resort ar urma sa considere combaterea acestei calamitati drept o prioritate de importanta nationala. Este bine ca a fost aprobat „Programul de reabilitare si extindere a retelelor de irigare in RM pentru anii 2008–2025”, insa nu este tot atat de bine ca MAIA incearca sa-l implementeze discriminatoriu fata de micii proprietari de pamant. Cum se vor descurca in conditii de seceta cei peste un milion de tarani atunci cand o mini-statie de irigare, de exemplu, costa peste 9 mii de euro? Unde mai pui ca proprietarii de pamant sunt obligati sa plateasca Agentiei „Apele Moldovei” un impozit pentru folosirea apei din bazinele acvatice. „Este absurd sa platesc apa dintr-un raulet, care se revarsa in Prut”, afirma Iacob Covaliu, fermier din satul Voinescu, raionul Hancesti.