Începând cu cele mai părăsite sate şi terminând cu capitala, peste tot dăm de mormane de pungi cu gunoi, uzine părăsite şi lăsate în paragină poluantă, păduri pline de mizerie, acoperite de tone de deşeuri ş.a.m.d. Mai toate spaţiile verzi sunt pline de pachete, pungi, ambalaje, sticle şi veselă din plastic. Ai impresia că moldovenii s-au săturat de acest pământ şi au decis că după ei poate să vină măcar şi apocalipsa. Se pare că ne-am trezit cu toţii Ludovici peste noapte şi ne doare în coroană de ce se întâmplă mai departe de palatul personal. Mai grav este că toţi aceşti Ludovici nespălaţi pe faţă, dar spălaţi pe creier, vor în Europa, la civilizaţie. E ca şi cum te-ai cere la o recepţie oficială îmbrăcat în nişte zdrenţe pline de glod şi murdărie.
O dată pe an diferite organizaţii adună lumea pentru a curăţa parcurile de urmele picnicurilor şi serbărilor. Peste un an ne trezim cu o pădure şi mai poluată de banchete, chiar mai mult – cu toate băncile şi urnele de gunoi distruse. Poporul pare că se răzbună pe activiştii care vor să le facă mediul mai curat, şi începe să se cace (pardon) în propria casă de două ori mai mult. Moldoveanul nu înţelege că mâine în această pădure va veni copilul lui cu nepoţii la un alt picnic, şi va face frigărui înconjurat de deşeuri, scăldându-se în lacuri pline de tot ce vrei, numai nu apă.
Pe lângă faptul că distrugem natura, se pare că avem probleme serioase cu tot ce este util şi comod în ţara asta. Dacă primăria ne amplasează câteva staţii de autobuz, noi trebuie să le spargem sticlele şi să le stricăm ceasurile. Dacă într-un sat au apărut câteva felinare, acestea trebuie sparse. Pentru că aşa e în firea moldoveanului – se distrează la un păhărel. Avem deja un fel de tradiţie a distracţiei distructive.
Distracţia distructivă capătă proporţii enorme la sărbătorile naţionale. Sute de compatrioţi puşi pe distracţie vin să se relaxeze, se îmbată, se bat, distrug panourile şi tot ce le iese în cale, după care pleacă acasă împăcaţi. S-au odihnit ca lumea, moldoveneşte.
Se apropie sărbătorile naţionale şi i-aş sugera primarului să organizeze aceste festivităţi undeva în afara oraşului, pe vreun teren sterp. Acolo unde moldovenii noştri nu prea au ce distruge şi polua. Iar capetele proprii pot să şi le spargă în continuare.
Cred că ar trebui să ne întrebăm: ce fel de ţară vom lăsa după noi? S-ar putea să fie doar o ladă mare de gunoi, în niciun caz o ţară democratică, europeană.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
