Opinii și Editoriale

Durerea nu ma lasa sa tac…

Ma aflu departe de casa. Muncesc, ca multe sute de mii de moldoveni, la negru, intr-o tara civilizata. Circumstantele au facut sa plec din tara si sa imbratisez cea mai raspandita meserie pe aici, numita argat. De cateva zile, noptile mele sunt albe, pentru ca nu obosesc sa citesc totul ce se scrie despre evenimentele din Moldova. Unele declaratii si pareri ale cititorilor m-au indemnat sa insailez si eu cateva ganduri.

Am avut aici posibilitatea sa ma aplec cu smerenie asupra unor carti de mare valoare si incarcatura crestina. Un gand, desprins din marturisirile Cuviosului Paisie Aghioritul, mi-a sagetat sufletul. „Mi-e gura amara de durerea oamenilor”, spunea Cuviosul Paisie Aghioritul de pe Sfantul Munte Athos. Si tot el adauga: „Nu poti fi nepasator, atunci cand toate ard in jurul tau. Trebuie sa stingi focul. Durerea nu te lasa sa taci…”. Slava Domnului, clipa adevarului a venit si in Moldova. Mi-e inima plina de bucurie si nadejde ca, iata, se intrezareste o lumina care ne va scoate din hatisurile intunericului.

Dar unii guralivi inconstienti vocifereaza, se dau cu parerea, parere care nu le apartine, ei fiind produsul unei ideologii diabolice, care a fost implantata cu ferocitate zeci de ani la rand in sufletul lor. Sa punem la indoiala, sa denigram, sa boicotam schimbarea – zic mesagerii obscurantismului comunist. Sa semanam neincredere, frica si disperare in sufletul plapand al omului, sa amestecam graul cu neghina. Acesta este rezultatul sinistru al dictaturii comuniste, care a creat un aluat uman necurat, fara constiinta, o facatura oribila, care, iata, nu-si vede rostul decat doar in a defaima totul si toate, in a scuipa cu venin in noul care se cere la lumina. Asta este arma lor – cinismul, fariseismul.

„E hot, e criminal, e corupt!”, striga ei in totala lipsa de cunostinta si constiinta. Scopul lor este sa puna la indoiala, sa submineze autenticitatea si capacitatea fortelor democratice de a face schimbarea in bine. Ei se fac a nu sti ca oamenii vibreaza doar in fata unui lucru autentic. Comunistii, ca un stol de lacuste, lasa in urma lor o economie distrusa, o societate dezbinata, haos si disperare, indeamna lumea la dezordine, la nesupunere organelor legitime. Si considera, in totala inconstienta, ca numai ei pot aduce faurirea, numai ei pot ferici poporul. Astfel, vor sa-si ascunda afacerile obscure, ei – milionarii celei mai sarace tari din Europa.

Micii zilelor noastre, guralivii inconstienti, sunt tot atat de periculosi ca si indivizii indoctrinati cu ideologia comunista. Ei stiu foarte bine sa intre pe sub pielea omului. Facatura comunista a vrut, si mai doreste inca, sa-si subordoneze societatea, sufletul omului. Intr-un moment de durere, Ioan Botezatorul le-a spus semenilor sai: „Pui de naparci”. Iata ca samanta acelor naparci, de acum doua mii de ani, a fost reanimata, ingrijita si crescuta de molima comunista, a dat roade la noi acasa. O ideologie diabolica, care a inversat lucrurile, a scos in fata gunoaiele, raul, a inventat si a plamadit un aluat diabolic al omului fara identitate, fara constiinta de neam.

Matraguna comunista a patruns pana in maduva oaselor lor. Nonvaloarea se mai zbate sa fie recunoscuta si apreciata. Deviza ei ramane: „Devide et impera”. Nu va fi un guvern functional, striga cate un nimic, cutare ministru este compromis, celalalt este lipsit de importanta, nesemnificativ ca valoare. Este bine cunoscuta tactica comunista de denigrare, defaimare si minimalizare a eforturilor depuse de coalitia democratica pentru inchegarea unei echipe apte sa revigoreze societatea, sa duca pe umeri uriasa povara a dezmatului comunist. Hristos a spus: „Indrazniti!". Noua guvernare trebuie sa indrazneasca.

O alta constiinta si un alt tratament se cer pentru remedierea atmosferei de slugarnicie si atotingaduire. „Dura lex, sed lex”, spuneau romanii. Acest principiu trebuie pus in capul prioritatilor jurisdictionale si atunci adevaratele valori vor iesi in evidenta, si, poate, amaraciunea gurii va fi atenuata, va dispare, pentru ca adevaratii oameni nu se considera ei insisi valori, ci se jertfesc pentru valorile neamului, care sunt netrecatoare.

E multa neghina in Moldova si graului ii va fi greu sa rasara, sa dea in parg. Neghina vrea sa-l nimiceasca, sa nu-i dea voie spre soare. Neghina comunista a semanat in sufletul omului multa durere si disperare. Dar este nadejde, si nadejdea este mai mult ca speranta, zice maestrul roman Dan Puric.

Chiril Motpan,
din strainatate

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *