Timpul.md

Actualitate 26 Aprilie 2019 | 07:19

Egalitatea de gen în R. Moldova, cum se respectă și cât e de necesară?

După 13 ani de la adoptarea Legii cu privire la asigurarea egalităţii de şanse Între femei şi bărbaţi, rata violenței domestice se menține la un nivel destul de înalt

 • Un bărbat de 48 de ani din s. Bălăbănești, r-nul Criuleni, şi-a omorât concubina şi a îngropat-o în propria grădină la 31 mai 2018. Pentru a ascunde fapta, el a dat foc hainelor şi lucrurilor personale ce aparţineau victimei.

• La 13 martie, același an, un fost polițist și-a omorât fosta soție în timp ce ea dormea, apoi a luat cadavrul, l-a pus într-o geantă și l-a aruncat la gunoi.

• La începutul lunii martie a acestui an, o femeie de 47 de ani din Chișinău și-a înjunghiat mortal soțul de 38 de ani.

Am prezentat mai sus doar trei din mulțimea de cazuri de violență în familie, care au loc destul de frecvent în ultimii ani și în care soțul sau soția preferă să săvârșească crime, în loc să-și rezolve problemele în mod pașnic. De cele mai multe ori, victimele unor astfel de crime sunt femeile.

Cu toate acestea, acum câteva luni, s-au împlinit deja 13 ani de la adoptarea Legii nr. 5 din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalități de șanse între femei și bărbați. Menționăm că prevederile acestei legi se referă la asigurarea exercitării drepturilor egale ale femeilor şi bărbaţilor în sfera politică, economică, socială, culturală și alte sfere ale vieţii, drepturi garantate și de Constituţia R. Moldova, în vederea prevenirii şi eliminării tuturor formelor de discriminare după criteriul de sex. Tot în acest an se împlinesc șapte ani de la adoptarea Legii nr. 121 cu privire la asigurarea egalității, care stipulează prevenirea şi combaterea discriminării, precum şi asigurarea egalităţii tuturor persoanelor, aflate pe teritoriul R. Moldova în sferele politică, economică, socială, culturală şi alte sfere ale vieţii, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, convingeri, sex, vârstă, dezabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar.

Deși cele două legi au trezit multe controverse la momentul adoptării și imediat după aceasta, se pare că ele au putut diminua într-o măsură oarecare rata violenței domestice în R. Moldova.

Femeile cu studii superioare sunt mai puțin expuse violenței


Potrivit studiului „Violenţa faţă de femei în familie în R. Moldova”, realizat în 2011 de către Biroul Național de Statistică în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite în Moldova, rata totală de prevalenţă a violenţei (psihologică, fizică sau sexuală) din partea soţului sau a partenerului pe parcursul vieţii era, la acea dată, de 57,4% la nivel urban și de 68,2% la nivel rural. De atunci până în 2016 această rată a scăzut la nivel urban până la 18,8%, iar la nivel rural - până la 33,1%. Documentul citat sugerează că experienţa cazurilor de violenţă din partea soţului/partenerului tinde să fie mai puţin frecventă odată cu sporirea nivelului de studii al femeii. Respectiv, cu cât e mai înalt nivelul de studii al femeii, cu atât e mai mică probabilitatea ca ea să sufere de violenţă din partea soţului sau a partenerului. De exemplu, dacă femeile cu studii superioare au raportat cazuri de violenţă în proporţie de 58 la sută, cele cu studii gimnaziale complete şi medii speciale au suferit de cel puţin o formă de violenţă în proporţie de 69 şi, respectiv, 68 la sută.

Formele violenței în familie, cu care se confruntă femeile, sunt multiple. Circa 60% dintre femei s-au confruntat pe parcursul vieții cu violența psihologică, 55% cu forme ale violenței psihologice orientate spre izolare socială, iar fiecare a zecea femeie, cel puţin o dată, a suferit din cauza violenţei economice. De asemenea, circa 40% dintre femei au fost supuse, cel puţin, o dată violenţei fizice, iar circa 19% dintre acestea - violenței sexuale. Totodată, 12,3% dintre femei pe parcursul vieții s-au confruntat cu cele trei forme cumulate de violență (psihologică, fizică și sexuală) din partea soţului/partenerului. Cu toate acestea, mai arată studiul, femeile casnice, care nu au un loc de muncă și surse proprii de venit, sunt mai puțin expuse violenței în familie.

„Legile adoptate în 2006 și 2012 au ajutat”

Alexei Buzu, director executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, afirmă că Legea cu privire la asigurarea egalități de șanse între femei și bărbați nu a avut un impact atât de mare din 2006, când a fost adoptată, până în 2016, când au fost făcute unele schimbări la ea. Expertul explică situația prin faptul că majoritatea prevederilor inițiale ale respectivei legi nu erau foarte clare și nu impuneau obligațiuni exacte. „În 2016, s-a introdus cota minimă de reprezentare, sancțiuni sau prevederi la publicitatea sexistă ș.a.m.d. Cât privește legea din 2012, aceasta este mai bună, căci a creat Consiliul de prevenire și eliminare a discriminării și asigurarea egalității (CPCDAE) și are scopuri mult mai largi, nu abordează doar inegalitățile bazate pe gen, dar și ilegalitățile și cazurile de discriminare în baza mai multor caracteristici, cum ar fi vârsta sau etnia. E îmbucurător și faptul că, an de an, tot mai multe cazuri sunt reclamate și Consiliul vine cu soluții”, consideră Buzu.

La rândul său, directorul CPEDAE, Ian Feldman, a declarat pentru TIMPUL că legile adoptate în 2006 și 2012 au un efect pozitiv în societate. „Oricare lege, care asigură egalitatea de gen, are un efect pozitiv. Dacă vorbim despre legea cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați, aceasta stabilește un cadru normativ care, de exemplu, impune partidelor politice să aibă cel puțin 40% de femei în listele electorale. Dar dacă vorbim în general despre legea cu privire la asigurarea egalității, care a fost votată mai târziu și care a creat CPEDAE, aceasta dă posibilitatea de a apăra drepturile unor persoane în cazuri individuale. La noi vin și se plâng și bărbați, și femei, care primesc decizii de constatare a discriminării, în urma cărora este constatată hărțuirea. Prin urmare, se schimbă cadrul normativ și efectele sunt benefice. În orice caz de abuz, femeia trebuie oricum să se adreseze și la poliție”, afirmă Ian Feldman.

„Femeia și bărbatul sunt egali în fața lui Dumnezeu”


Chiar dacă unii preoți mai radicali din R. Moldova au protestat vehement față de adoptarea celor două legi, alții consideră că, de fapt, acestea, pur și simplu, nu-și au rostul. Părintele Andrei Rusu de la Biserica „Sfântul Dumitru” din Chișinău susține că biserica nu a avut nevoie de astfel de legi, pentru că femeia și bărbatul au fost întotdeauna egali în fața lui Dumnezeu. „În biserică nu a existat discriminare și rolul femeii și a bărbatului a fost întotdeauna egal. Nu mă miră legile acestea deloc, dar mă miră că statul a rămas cu atât de mult în urmă în raport cu biserica și că în stat nu a existat această egalitate, care în biserică întotdeauna este. Așa cum femeia și bărbatul sunt egali în fața lui Dumnezeu de la facerea lumii, îmi pare, pur și simplu, absurdă implementarea unor astfel de legi”, a menționat preotul.
„Legea a aprobat ceea ce deja există”

Pentru a înțelege mai bine în ce măsură cele două legi privind egalitatea de gen au avut efect asupra societății, TIMPUL a discutat despre aceasta cu mai mulți oamenii de rând, dar și cu unele persoane publice din R. Moldova. Și în acest caz, părerile sunt diferite.

„Bărbatul trebuie să fie capul familiei”

Nadia, șomeră:

„Eu cred că, din punct de vedere biblic, bărbatul trebuie să fie capul familiei, iar femeia trebuie să stea acasă și să se ocupe de educația copiilor. Din cauză că cei mici stau singuri, iar părinții lucrează de dimineață până seară, nu are cine să îi ghideze. Dacă femeia ar încerca să investească mai mult în educația copiilor, ar ieși o generație extraordinară.”

„Stereotipurile patriarhale încă au rămas”

Valentina Stratan, fostă deputată PDM:

„Legea cu privire la asigurarea egalității a avut efecte, dacă observăm cât de puțin se vorbea până atunci la nivel de societate despre rolul femeilor și cât de puține femei aveau curajul să candideze la funcția de consilier local sau raional, de exemplu. Știu că cel mai bine s-au ridicat indici în barometrul de gen în 2016, când s-a făcut o analiză retrospectivă și s-a constatat creșterea numărului femeilor care au venit în administrațiile publice locale. Cred că cel mai mult a crescut numărul femeilor care au devenit primari. Mai puțin s-a schimbat mentalitatea oamenilor, stereotipurile patriarhale încă au rămas. Oricum, sunt mai multe femei miniștri, viceminiștri și secretari de stat.”

„Această lege este benefică”

Vasilisa, studentă:

„Eu cred că în R. Moldova nu este atât de mare diferența dintre genuri. Legea a aprobat ceea ce deja există. Cred că este benefică această lege.”

„Trebuie să mă informez”

Domnica Manole, judecătoare, reprezentantă a Blocului ACUM:

„Nu pot să vă răspund acum, ar trebui să mă informez. În practica mea de judecător, nu am avut de a face niciodată cu aplicarea acestor legi.”


„Sunt niște legi fără efect”

Sergiu, student:

„Este firesc că ar trebui să avem aceleași drepturi, căci suntem aceiași oameni, avem același număr de oase, set de organe și restul. Nu cred că aceste legi au avut vreun efect. Peste tot în lume, ele există doar de jure, nu și de facto.”

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus