Ei se jura ca nu fura

Mai multe persoane publice din anturajul lui Vladimir Voronin au invatat a ascunde cazuri de conflict de interese

La adoptarea in lectura finala a Legii cu privire la conflictul de interese, la 15 februarie 2008, Parlamentul n-a tinut cont de recomandarile organizatiilor nationale si internationale, inclusiv de obiectiile Consiliului Europei. Expertii straini, dar si cei locali sunt de parerea ca, in actuala formula, legea nu corespunde nici pe departe standardelor europene, riscand sa ramana un act formal si ineficient. Cazurile de conflict de interese descrise mai jos demonstreaza o data in plus ca expertii au avut dreptate – in R. Moldova, demnitarii care isi ascund interesele pretind la un mandat de deputat sau sunt promovati in functie, iar organele de drept se fac a nu vedea.

Cazul Panciuc
La 29 septembrie 2008, primarul municipiului Balti, Vasili Panciuc, a semnat dispozitia nr. 96 „Cu privire la numirea Svetlanei Terioschina” in functia de director al Intreprinderii Municipale „Hotelul Balti”. In document se spune ca „Serviciul resurse umane urmeaza sa intocmeasca contractul individual de munca incheiat intre primarul mun. Balti si Svetlana Terioschina”. In scurt timp, Panciuc si Terioschina si-au pus semnaturile pe contract. Nu este prima dispozitie de angajare semnata de primarul de Balti, insa, daca am fi fost in Occident, dispozitia nr. 96 „Cu privire la numirea Svetlanei Terioschina” ar fi fost ultimul document semnat de edilul local. De ce? Numele de domnisoara al Svetlanei este Panciuc, iar tatal ei nu este altcineva decat primarul mun. Balti.
Potrivit juristilor de la Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei, Vasili Panciuc a incalcat flagrant prevederile Legii cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei si ale Legii cu privire la conflictul de interese (ambele in vigoare de la mijlocul anului 2008 – n.r.). De exemplu, sub incidenta Legii cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei cade si „participarea cu drept de vot sau de decizie la examinarea si solutionarea problemelor ce vizeaza interesele lor personale sau interesele persoanelor cu care se afla in raporturi de rudenie”. Mai mult, legea prevede ca, pentru a exclude conflictul de interese, autoritatile publice trebuie sa stabileasca „exigente speciale, restrictii si interdictii, criterii de angajare, de numire si de promovare in functie”.
Solicitat de noi, Vasili Panciuc a declarat ca nu crede ca dispozitia cu privire la numirea fiicei sale in functia de director al Hotelului „Balti” este ilegala. „Ea a activat timp de sase ani la acest hotel, fiind recomandata in aceasta functie de fostul director”, afirma primarul, mentionand ca Svetlana este un specialist care isi face bine munca. „Directorul IM „Hotelul Balti” este in subordinea unui viceprimar. Deci, nu e subalterna mea…”, a mai spus primarul.
Desi a trecut mai bine de jumatate de an de la numirea cu bucluc, organele de drept nu s-au autosesizat…

Cazul Voronin
In Legea bugetului de stat pentru 2009 a fost inclus urmatorul articol: „in bugetul Ministerului Educatiei si Tineretului, pentru sustinerea financiara a activitatii de prestare a serviciilor pentru copiii orfani si cei din familiile defavorizate, desfasurate de Asociatia Obsteasca „Oraselul Copilariei”, se aloca suma de 2,8 milioane lei”. Legea a fost adoptata de parlament si promulgata de presedintele R. Moldova, Vladimir Voronin.
Rasfoind Legea bugetului, vom observa ca doar cateva organizatii obstesti din R. Moldova primesc ajutor de la stat, in suma de doar cateva sute mii de lei, nu de milioane ca "Oraselul Copilariei". De ce? Asociatia Obsteasca "Oraselul Copilariei", inregistrata in 2003, este patronata de sotia presedintelui in exercitiu Taisia Voronin, fapt pe care prima doamna nu-l ascunde… Nu este pentru prima data cand aceasta organizatie beneficiaza de bani publici. De exemplu, in 2007 Ministerul Finantelor a alocat din Fondul de rezerva al Guvernului pentru „Oraselul Copilariei” 2,7 milioane lei. In 2005 si 2006 asociatia patronata de Taisia Voronin a primit cate 700 mii lei.
Expertii considera ca este imoral ca din bugetul public sa fie alocati bani pentru activitatile unor asociatii patronate sau apropiate familiei prezidentiale. „Probabil, litera legii a fost respectata, nu insa si principiile morale, de care, din pacate, nu prea se tine cont in R. Moldova. In Occident, lumea ar fi penalizat politicienii pentru asemenea fapte. Nu exclud ca, sub presiunea opiniei publice, vinovatii si-ar fi dat demisia. Dar la noi cetatenii tac si inghit”, a spus juristul Victor Pantaru.

Cazul Stoicov
La alegerile parlamentare din 2009, deputatul Iurie Stoicov, la fel ca si ceilalti candidati la functia de parlamentar, si-a facut publica averea. In declaratia sa cu privire la venituri si proprietati el a indicat ca detine 144 de actiuni la compania „Nirom Roz” din orasul Calarasi. Anterior, la alegerile parlamentare din 2001 si 2005, Stoicov nu si-a declarat hartiile de valoare. Am facut o solicitare oficiala la Camera Inregistrarii de Stat si, surpriza, pe acte unicul asociat al intreprinderii este Nicolae Rozembac.
Rasfoind Raportul anual pentru 2007 al Oficiului Executiv al Fondului de Investitii Sociale din Moldova (FISM), am descoperit ca „numarul maxim de contracte castigat de un singur contractor este 16 („Nirom Roz” SRL, or. Calarasi (drum) – din 29 de participari)”. In perioada 1999-2009, „Nirom Roz” a castigat in total 29 de licitatii publice in cadrul subproiectelor co-finantate de FISM, executand lucrari de reparatie sau constructie a drumurilor in tot atatea localitati. Intrebat de noi cate milioane de lei a castigat in final „Nirom Roz”, FISM ne-a spus ca doar „comunitatile beneficiare detin aceste date”.
Pe Stoicov l-am gasit la stafful electoral al PCRM din Calarasi. Deputatul ne-a declarat ca detine 144 de actiuni la „Nirom Roz” inca de la mijlocul anilor 90. „Eu am investit bonurile patrimoniale in aceasta companie, dar n-am primit dividende. Stiu doar ca intreprinderea si-a schimbat denumirea din „Plai” in „Nirom Roz”. Am auzit ca ar avea datorii la stat”, a mai spus Stoicov, mentionand ca habar n-are ca „Nirom Roz” este campioana licitatiilor publice organizate in cadrul subproiectelor cofinantate de FISM.
Solicitat de noi, Nicolae Rozembac a declarat ca Iurie Stoicov este actionar la compania pe care o conduce „de sute de ani”, dar n-a dat alte detalii. Cand am mai insistat, Rozembac a inchis telefonul.
Juristul Victor Pantaru afirma ca, pe parcursul exercitarii mandatului, compania in care un deputat are cote-parti sau actiuni ar trebui sa se abtina de a accesa bani publici. „Este un conflict de interese indirect. Nu-i corect ca firma in care este implicat un deputat sau functionar sa participe la licitatii publice”, sustine Pantaru.

Cazul Baldovici
Potrivit Camerei Inregistrarii de Stat, SRL „Consfirmgrup” (firma care reconstruieste sediul Parlamentului cu 250 milioane lei – n.r.) a fost inregistrata la 30 iunie 2005, fondatori fiind Vladimir Baldovici, actualul ministru al Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului, si sotia sa Violeta (70%), Lilia Druta (20%) si Aneta Rosca (10%). Pe atunci, actualul ministru in exercitiu era directorul Companiei „Stayer” si era in drept sa fondeze zeci de SRL-uri. In iulie 2007, Baldovici a fost numit intr-o functie publica – director general al Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului. Daca in acel an R. Moldova ar fi avut o lege privind conflictul de interese, demnitarul era obligat sa declare ca noul sau post este incompatibil cu calitatea de fondator al unei firme de constructie. Dar, Baldovici a tacut. Mai mult, in noiembrie 2007, „Consfirmgrup” a incheiat un contract avantajos cu IS „Serviciu Asistenta Beneficiari la Obiectele Sociale”, obligandu-se sa construiasca doua blocuri de locuinte pentru bugetari.
La 31 martie 2008, Baldovici a fost numit in functia de ministru al Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului in guvernul Greceanai, detinand la moment, potrivit datelor Camerei Inregistrarii de Stat, impreuna cu sotia sa, 70% din capitalul social al „Consfirmgrup”. Zece zile mai tarziu, sotii Baldovici s-au retras din randul fondatorilor, cedand cota-parte Anetei Rosca. Insa, la 14 august 2008, componenta asociatilor SRL „Consfirmgrup” este iarasi modificata – Vladimir Baldovici (80%) si Lilia Druta (20%).
La 14 aprilie a.c., Aparatul Parlamentului R. Moldova a anuntat in „Buletinul Achizitiilor Publice” ca organizeaza o licitatie pentru „efectuarea lucrarilor de reparatie capitala a cladirii din bd. Stefan cel Mare, nr. 105”. Trei zile mai tarziu presa scria ca edificiul Parlamentului ar putea fi transmis in gestiunea Ministerului Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului pentru perioada efectuarii reparatiei capitale. In aceeasi zi, pe 17 aprilie, potrivit Camerei Inregistrarii de Stat, ministrul Baldovici „paraseste” firma, cedand cota-parte din capitalul social al „Consfirmgrup” lui Alexandr Gutu (40%) si lui Andrei Rosca (40%). Pentru a nu fi invinuit de conflict de interese, Vladimir Baldovici a decis sa cedeze cota sa parte. Pe cat timp? Nu cumva ministrul va reveni la carma firmei dupa finalizarea lucrarilor sau dupa ce presa va da uitarii acest subiect, asa cum s-a intamplat si in 2008?
Expertii independenti afirma ca, daca in Occident un ministru ar fi procedat ca Vladimir Baldovici, atunci el si-ar fi dat imediat demisia pentru a nu prejudicia imaginea institutiei pe care o conduce. „Interesele nu se schimba peste noapte”, ne-a declarat Lilia Carasciuc, presedinta Transparency International-Moldova, adaugand: „R. Moldova a ratificat si s-a obligat sa respecte un sir de documente internationale, inclusiv Conventia ONU impotriva coruptiei, care stipuleaza ca relatia veche a unui functionar cu o companie este conflict de interese. Prin urmare, ministrul Baldovici ramane in conflict de interese cu „Consfirmgrup” si dupa renuntarea la cota-parte”.
Dupa ce la 4 iunie a.c., suplimentul anticoruptie OBIECTIV a scos in vileag interesele lui Vladimir Baldovici, Asociatia Presei Independente (API) a cerut Procuraturii Generale sa se pronunte daca in actiunile ministrului exista elemente constitutive ale unor infractiuni. Cateva zile mai tarziu, Parlamentul a aprobat noua componenta a Guvernului, Baldovici pastrandu-si fotoliul. La 10 iulie a.c., Procuratura Generala ne-a informat ca dovezile prezentate mai sus „nu si-au gasit confirmarea”. Atat. Printr-o solicitare suplimentara, API a cerut detalii despre investigatiile procuraturii pe cazul Baldovici, dar, desi s-au scurs mai bine de doua saptamani, n-am mai primit nici un raspuns…
 

Dumitru LAZUR, Ruslan MIHALEVSCHI
Investigatie realizata in cadrul proiectului „Monitorizarea listelor electorale pentru alegerile parlamentare anticipate 2009”, finantat de Fundatia „Soros-Moldova”.