Timpul.md

Actualitate 15 Decembrie 2019 | 21:25

Eroii Centenarului Marii Uniri: Nicolae Soltuz – 155 ani de la naștere

 Printre deputaţii Sfatului Ţării, deopotrivă cu partioţii înflăcăraţi cunoscuţi şi până la 1917 pentru asipraţiile lor naţionale, au fost nume care, s-ar părea, că nu trebuia să adere la partida naţională (cu regret am avut şi din aceştia, ce-i drept, mai puţini), întrucât ei toată viaţa lor au activat în administraţia rusească, au deţinut funcţii din cele mai înalte, asigurându-şi, dacă vreţi, un anumit confort, aşa încât schimbările nu le-ar fi fost prielnice. Ei bine, la ceasul deşteptării din anii 1917-1918, majoritatea dintre conaţionalii noştri nu au pus problema astfel, ei au aderat la cauza sfântă a basarabenilor. Unul dintre ei a fost Nicolae Soltuz.

Nicolae Soltuz s-a născut la 21 decembrie 1864 în or. Soroca. Îşi face studiile la Şcoala judeţeană din Soroca pe care o termină în anul 1884. Din acel an, printr-o decizie a preşedintelui Congresului Judecătorilor de pace din judeţul Soroca din 12 iulie 1884 este numit portărel pe lângă această instituţie, mai întâi în sectorul II al judeţului, apoi în sectorul I, funcţie în care activează până la 1 septembrie 1892. Următorii şapte ani este în serviciul Departamentului de poliţie din judeţul Soroca, în funcţia de inspector.

La 16 decembrie 1899, cu unanimitate de voturi, Nicolae Soltuz a fost ales membru al primăriei Soroca, iar la 29 ianuarie 1900, este desemnat în funcţia de primar interimar al oraşului. Menţionăm că din acea dată, din trei în trei ani, Nicolae Soltuz avea să acceadă în această postură la fel cu unanimitate de voturi, deţinând un record printre primarii de capitale de judeţe de, cel puțin 24 de ani.
La 21 iunie 1912 a fost ales cetățean de onoare a or. Soroca.

Anul marilor speranţe, 1917, care-i va aduce şi consacrare naţională îl găseşte pe Nicolae Soltuz în funcţia de primar al oraşului Soroca. La formarea Sfatului Ţării el este ales, la 10 decembrie 1917, în parlamentul Basarabiei din partea zemstvei Soroca. Dragostea faţă de valorile naţionale o demonstrează, mai întâi, prin prezidarea adunării dar şi îndemnul adresat participanţilor la şedinţa din 13 martie 1918 ţinută la Soroca să ia pildă de la judeţul Bălţi şi să voteze Unirea cu România (judeţul Bălţi îşi declarase Unirea cu România la 3 martie), propunere susţinută de cei prezenţi şi astfel judeţul Soroca votează, în acea zi, Unirea cu România. Apoi, în ziua de 27 martie 1918, fiind prezent la memorabila şedinţă a Sfatului Ţării din acea zi votează Declarația de Unire a Basarabiei cu România.

După 1918 îl găsim primar al or. Soroca până la 1924. Este inclus în faimosul dicţionar „Figuri contemporane din Basarabia” editat în 1938, deja pensionar. A decedat la 25 iunie 1940, fără a cunoaşte locul lui de veci dar şi alte informaţii necesare intregirii portretului.
A fost căsătorit cu nobila Ecaterina Vasilievna (n. Tinica), cu care au avut patru copii: fiii Constantin, născut la 16 decembrie 1901 şi Serghei n. la 28 iunie 1905 şi fiicele Claudia, n. la 3 martie 1906 (decedată prematur) şi Maria n. la 17 iulie 1913.

Mihai Tașcă
Sursa FB

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus