Rezultatul alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009 a generat o noua „metamorfoza politica” in Consiliul municipal Chisinau – „a renascut” o majoritate democratica gata sa promoveze reformele necesare pentru desprinderea municipiului Chisinau de modul de administrare de tip sovietic si punerea in aplicare a unui mod de administrare modern, de tip european si bazat pe competenta, competitie, calitate si transparenta.
Printre primele decizii luate de noua majoritate din CMC a fost majorarea tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apa si pentru calatoria in transportul public urban. A fost o decizie politica asumata, fapt ce denota caracterul functional al noii majoritati. Nemultumirea si protestul pensionarilor fata de decizia CMC sunt in limita normalitatii: gradul sporit de saracie si mentalitatea predominant sovietica ale acestora constituie bariere serioase in calea modernizarii serviciilor publice in intreg spatiul post-sovietic. Sa ne amintim ca nici chiar verticala puterii lui Putin nu a reusit (acum niste ani) sa „monetizeze facilitatile” pentru pensionarii, invalizii, studentii si veteranii rusi. Iata de ce problema tarifarii intr-un oras post-sovietic nu tine atat de procentul majorarilor, cat mai cu seama de maniera in care asemenea decizii se pregatesc si se implementeaza:
• Ajustarea tarifelor (mai ales dupa o perioada indelungata de „inghetare”) trebuie sa fie sincronizata de o campanie profesionista de comunicare cu orasenii (atat inainte, cat si dupa luarea deciziei). Pentru aceasta, trebuie sa fie asigurata o transparenta maxima a costurilor de operare a regiilor publice, sa se demonstreze calitatea si integritatea managementului intreprinderilor municipale si sa existe o strategie clara si cuantificabila de modernizare a serviciilor publice vizate.
• Ajustarea tarifelor trebuie sa fie sustinuta de un mecanism simplu si echitabil de sustinere a celor nevoiasi, care trebuie sa fie elaborat cu participarea activa a grupurilor de cetateni vizati (pensionari, invalizi, studenti). Prin aceasta implicare activa se reduce capacitatea speculativa a fortelor provocatoare si aventuriste.
Totusi, cea mai mare provocare in eforturile de europenizare a Chisinaului o va constitui nu atat ponderea mare a orasenilor saraciti si inertia mentalitatilor sovietice, cat felul in care aparatul administrativ municipal este astazi pregatit sa formuleze si sa implementeze deciziile politice de modernizare si europenizare. Chisinaul nu va putea fi modernizat fara a reforma initial felul in care cateva mii de functionari publici si colaboratori ai regiilor municipale s-au deprins sa administreze treburile in acest oras. Dat fiind faptul ca actualul context este si va fi dominat de serioase confruntari politice, economice si financiare, primarul general si majoritatea existenta din CMC urmeaza sa se focalizeze pe niste obiective rezultative pe termen scurt de eficientizare a administratiei si consolidare a increderii cetatenilor fata de autoritatile municipale:
1. O prioritate absoluta ar trebui sa devina „aranjarea” activitatii subdiviziunilor administratiei publice locale in corespundere cu niste teluri tangibile si masurabile de dezvoltare urbana, care sa fie intelese de comunitate (inclusiv de depasire a impactului crizei financiar-economice globale). Astazi, cetatenii, mediul de afaceri, investitorii straini si partenerii internationali nu sunt clarificati in ceea ce tine de directiile si prioritatile de dezvoltare a municipiului Chisinau. Activitatile ad-hoc, de rutina, fara obiective clare si indicatori de monitorizare domina eforturile cotidiene ale functionarilor publici si perceptia administratiei de catre chisinauieni. Se creeaza impresia unei sabotari totale din partea functionarilor a implementarii majoritatii strategiilor si programelor de dezvoltare a Chisinaului. Astfel, lipseste orice raportare privind implementarea Planului Urbanistic General (aprobat de CMC in 2007), Strategiei Dezvoltarii Transportului Public Urban (aprobata de CMC in 2005), Strategiei Politicii Locative (aprobata de CMC in 2004), Programului de Dezvoltare Socio-economica a Municipiului pentru perioada 2007-2010 etc.
2. O alta prioritate trebuie sa fie eliminarea blocajelor administrative si a dezmatului managerial, generate de suprapunerea de competente dintre primarul general si Consiliul municipal. In prezent, Regulamentul de functionare a CMC, dar si toate regulamentele de functionare a directiilor generale, si statutele intreprinderilor municipale nu corespund Legii cu privire la administratia publica locala (cea mai mare parte a subdiviziunilor executive sunt subordonate institutional CMC, ceea ce creeaza enorme confuzii juridice, blocaje manageriale si ineficiente organizationale). Noua majoritate din CMC trebuie sa-si directioneze eforturile pentru ajustarea regulamentelor interne in concordanta cu legislatia nationala, precum si sa asigure un lobby eficient pentru definitivarea si aprobarea noii Legi cu privire la Statutul special al mun. Chisinau, a carei aprobare se tergiverseaza artificial mai mult de trei ani se tergiverseaza.
3. Prin eliminarea confuziilor privind drepturile de demitere si nominalizare a managerilor din veriga medie in primarie si subdiviziunile subordonate (inclusiv intreprinderile municipale) se va crea o noua situatie vizavi de consolidarea capacitatii aparatului managerial. Chisinauienii sunt dornici sa vada venirea in administratie a unor manageri de generatie noua, scoliti si entuziasmati.
4. Administratia municipala urmeaza sa-si inventarieze si sa legalizeze toate proprietatile imobile si sa-si defineasca o strategie de valorificare a acestora in folosul chisinauenilor. In prezent, o parte considerabila a patrimoniului municipal ramane in afara controlului municipalitatii (numai inventarierea desfasurata in 2009 cu ajutorul PNUD-Moldova a „scos la suprafata” peste 700 hectare terenuri – proprietate publica, ce nu sunt inca luate la evidenta). Gestiunea patrimoniului municipal urmeaza sa cunoasca o restructurare si reorganizare „la sange”.
5. In corespundere cu legislatia, in subordinea primarului general trebuie creata Directia Audit Intern, menita sa asigure controlul eficientei manageriale a subdiviziunilor administratiei si intreprinderilor municipale. Rapoartele de audit intern vor constitui recomandari de promovare, mustrare sau demitere din functie a sefilor de directii si directorilor intreprinderilor municipale.
6. O alta prioritate pe termen scurt a administratiei trebuie sa fie stoparea degradarii fondului locativ. Intr-o perioada rezonabila, urmeaza sa fie reorganizate IMGF-urile, prin comasarea acestora in cadrul a cinci Agentii Sectoriale de Gestiune a Fondului Locativ, ceea ce va reduce semnificativ costurile general-administrative si va majora ponderea cheltuielilor pentru salubrizare si amenajare a terenurilor aferente. Transparenta activitatii agentiilor va fi asigurata prin evidenta veniturilor si cheltuielilor pentru fiecare bloc locativ in parte.
7. Administratia municipala trebuie sa infiinteze Agentia Municipala de Dezvoltare, a carei misiune sa fie atragerea investitiilor private, a granturilor internationale si acordarea de asistenta intreprinderilor municipale in atragerea asistentei. Cu parere de rau, astazi in cadrul administratiei lipseste o structura institutionala responsabila de promovarea investitionala a municipalitatii, iar activitatile de colectare de fonduri poarta un caracter fragmentat si neprofesionist.
8. Este necesara depolitizarea mecanismului de formare a tarifelor pentru serviciile comunale prin transmiterea competentelor catre ANRE. Altfel, pe viitor, multiple riscuri politice (asemanatoare recentelor proteste) vor fi reduse la minimum (nimeni nu protesteaza cand ANRE majoreaza tarifele la energia electrica).
9. Trebuie lichidata practica potrivit careia fiecare subdiviziune a primariei detine propriile servicii de contabilitate, IT, resurse umane, procurari si asistenta juridica. Aceasta conduce la costuri sporite, eficienta redusa si slabiciuni organizationale. Consolidarea acestor functii va asigura (pe langa reducerea costurilor) o profesionalizare a functiilor tehnice de suport administrativ.
10. Primaria Chisinau trebuie sa stabileasca si sa mentina un dialog permanent cu cetatenii, sectorul de afaceri si cu partenerii de dezvoltare. Adica, trebuie modernizat Centrul de informare a cetatenilor (cu extinderi in cadrul preturilor de sector), reactivat Comitetul strategic de dezvoltare municipala, lansat un mecanism de consultare a ONG-urilor si dezvoltat sistemul consiliilor de cartier.
Ultimii doi ani au fost extrem de dificili pentru administratia publica municipala. Primaria Chisinau a fost lovita dur de catre administratia centrala din punct de vedere financiar, mediatic si administrativ. Totusi, urmatorii doi ani vor fi nu mai putin de dificili. De data aceasta, insa, loviturile vor fi date de criza economica si presiunea apropierii noilor alegeri locale. Apropo de acestea, o intrebare deschisa ramane a fi modul in care se vor desfasura urmatoarele alegeri in mun. Chisinau. Daca nu va fi modificata Legea cu privire la administratia publica locala, urmeaza sa alegem suplimentar cate un primar si un consiliu local pentru fiecare sector in parte. E greu de presupus cum va influenta aceasta reforma managementul propriu-zis al capitalei.
Ghenadie Ivascenco,
director executiv, HABITAT-Moldova Centre
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
