Timpul.md

Actualitate 18 Decembrie 2020 | 08:03

Europarlamentarii USR-PLUS, printre care și Cioloș, împotriva intereselor României: Au votat pentru iniţiativa maghiară Minority SafePack

 

Joi, 17 decembrie 2020, Parlamentul European a adoptat, cu 524 de voturi pentru din 694, o rezoluție în sprijinul Inițiativei Minority SafePack.

Dintre europarlamentarii români, au votat "pentru" Vincze, Winkler (PPE), Botoș, Cioloș, Pâslaru, Ștefănuță, Strugariu, Tudorache (Renew), Crețu (SD). Au votat "împotrivă": Terheș (ECR), Băsescu, Marinescu, Tomac (PPE). Abțineri: Avram, Benea, Grapini, Manda, Negrescu, Nica, Plumb, Tudose (SD), Gheorghe, Ghinea (Renew), Blaga, Bogdan, Buda, Bușoi, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Nistor (PPE). Nu a votat: Ciuhodaru (SD).

Iniţiativa civică europeană privind drepturile minorităţilor este, de fapt, un instrument al politicii naţionalist-revizioniste a regimului Viktor Orban, pentru a obţine noi privilegii pentru minoritatea maghiară din statele învecinate Ungariei, inclusiv autonomia de facto a Ţinutului Secuiesc. În condiţiile recrudescenţei naţionalismului în Europa, demersul Budapestei aprinde, practic, un fitil periculos la temelia UE. Aceasta, în condiţiile în care Uniunea nu are în sfera sa de competenţă asigurarea unui cadru de drepturi colective pentru minorităţile naţionale. Drepturile minorităţilor aparţin sferei de competenţă a statelor, conform Tratatelor UE.

Obiectivul Budapestei este de a obţine o pârghie de acţiune, mai exact de presiune şi şantaj, la nivel european. De aceea, Lorant Vincze a fost propulsat, acum câţiva ani, ca preşedinte al Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene şi angajat al Centrului de Studii ”Antall Joszef”, organizaţie de lobby la Bruxelles, finanţată de Oficiul Prim-ministrului Ungariei. Antall Joszef, primul şef de guvern maghiar după căderea comunismului, se declara, la acea vreme, premier pentru toţi cei 15 milioane de etnici maghiari de pe teritoriul fostei Ungarii Mari, nu numai pentru cei 10 milioane de cetăţeni unguri.

Din poziţiile respective, Vincze a coordonat campania de strângere de semnături pentru iniţiativă – necesarul este de 1 milion de adeziuni. Din cele 1,2 milioane de semnături adunate, 700.000 provin din Ungaria şi România. Pentru restul s-a recurs la ajutorul comunităţii maghiare din Slovacia şi la organizaţii separatiste din UE – de la cele ale rusofonilor din Letonia, la cele catalane şi basce din Spania. Odată încheiată procedura pentru iniţiativă, Vincze a fost trimis de Budapesta ca membru în Parlamentul European, să pregătească procedura parlamentară.

În noiembrie, a existat o audiere a celor trei comisii europarlamentare de resort (petiţii, drepturile omului şi cultură), apoi, luni, 14 decembrie, a avut loc o dezbatere în plenul europarlamentar, urmând ca în sesiunea din această săptămână Parlamentul European să adopte o rezoluţie pe subiect. Pasul final este comunicarea Comisiei Europene, care poate prelua sau nu din propunerile din iniţiativă.

Comisia poate să respingă total iniţiativa. De altfel, Comisia Europeană a şi refuzat, iniţial, înregistrarea ei în 2013, din cauză că sfera vizată depăşeşte competenţele UE. O decizie controversată a Curţii de Justiţie a UE a obligat Comisia să o accepte în 2017. De asemenea, Comisia poate să propună măsuri pentru concretizarea unor solicitări din iniţiativa cetăţenească instrumentată de Budapesta.

Ce propune iniţiativa? Cele mai periculoase puncte sunt: 1. alocarea fondurilor europene pentru dezvoltare regională pe criterii etnice, cu organizaţiile minorităţilor având rol de actor în distribuirea finanţării UE; 2. utilizarea limbilor minorităţilor în administraţia publică şi justiţie.

La nivel general, UE ar urma să poată acţiona pentru coordonarea sau completarea cadrului naţional al drepturilor minorităţilor. Faptul contravine Tratatelor UE, după cum s-a subliniat în repetate rânduri în dezbaterile din Parlamentul European. De altfel, se cere, fără niciun temei, completarea unor norme europene, precum art. 19 din Tratatul de Funcţionare a UE, prin includerea apartenenţei etnice la sferele reglementate pentru acţiunea europeană anti-discriminare. Ideea contravine dreptului european. O altă cerere ciudată vizează atribuirea unor mandate de europarlamentar pentru minorităţile din UE, trecând peste competenţa naţională de organizare a sistemului electoral.
 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus