Femeile în cercetare au de ales între ştiinţă şi familie

Potrivit acesteia, 186 de persoane au susţinut tezele de doctor în ştiinţe în anul 2010, certificate prin diplomele respective ale CNAA. Din acest număr de titulari cu grade ştiinţifice, ne relatează Tatiana Rotaru, ofiţerul de presă al instituţiei, 98 sunt femei sau 52%. Un alt indicator statistic gender, care ne confirmă că femeile sunt bune nu numai în ştiinţă, dar şi în calitate de cadre didactice de înaltă calificaţie în instituţiile de învăţământ superior: anul trecut 60 de reprezentante ale sexului frumos, din 106 de persoane în total, au devenit conferenţiari universitari sau 57%.

Referitor la alţi indicatori statistici, care caracterizează avansarea cercetătorilor la un nivel ştiinţific superior, lucrurile se inversează. În 2010 au susţinut tezele de doctor habilitat în ştiinţe 22 de persoane, dintre care doar trei sunt femei. Din cei 19 profesori universitari, atestaţi de CNAA, numai cinci sunt femei. Din 24 de preşedinţi ai comisiilor de experţi din cadrul CNAA, doar patru sunt femei. Printre cei 100 de membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei avem şi… două femei. 26 de universităţi de stat şi private sunt conduse de 20 de bărbaţi-rectori şi de… 6 femei-rectori.

Academicianul Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare al RM, a comentat astfel această stare de lucruri: „La prima etapă a formării profesionale doamnele şi domnişoarele sunt libere, ele se consacră deplin studiilor universitare şi pregătirii tezei de doctorat. O spun nu din auzite, sunt profesor universitar. Pot să afirm, în contextul dat, că la facultăţi, chiar şi la fizică şi matematici, prevalează în prezent ca număr fetele; în al doilea rând, ele sunt mai sârguincioase la învăţătură; în al treilea rând, fetele sunt mai perseverente în atingerea obiectivelor propuse. Cât priveşte următoarele etape, avansarea ştiinţifică a multora din ele se opreşte: lideri incontestabili devin bărbaţii. Situaţia poate fi explicată prin următoarele: vine timpul când domnişoarele inteligente îşi creează familii, apar copiii şi ele se consacră acestor griji cotidiene, pe care le-a pus-o în gene mama-natură”. Dar nu numai prin aceasta se poate explica fenomenul finalizării carierei ştiinţifice a multor doamne cu susţinerea primei teze de doctor, consideră savantul. „De regulă, nu va fi sprijinită de soţ în aspiraţia ei de a susţine habilitatul, ce necesită mult sacrificiu familial şi profesional. Totodată, şi şefii vor acorda prioritate bărbaţilor, care-s liberi în acţiuni şi nu-şi vor lua concediu de boală pentru copiii minori”, afirmă el. În general, situaţia femeii în cercetare, a specificat în încheiere preşedintele CNAA, Valeriu Canţer, reflectă în ansamblu tabloul creat pe ţară: puţine femei sunt promovate în Guvern, în Parlament, la conducerea structurilor din sistemul judiciar etc. Lucrurile, în acest sens, ar trebui să se schimbe, exemple pozitive avem destule în statele europene avansate ca Finlanda, Suedia, Danemarca ş.a.