Timpul.md

Actualitate 18 August 2017 | 17:00

Găgăuzia – butoiul cu PULBERE. Până unde poate ajunge CONFLICTUL dintre Chișinău și Comrat

Găgăuzia se află astăzi pe un butoi cu pulbere, care poate exploda oricând. Scandalurile interne se țin lanț, iar acuzațiile la adresa Chișinăului nu mai contenesc. Mai exact, unii lideri găgăuzi se arată indignați de implicarea autorităților centrale în politica internă a autonomiei, acuzându-i în același timp pe democrații Kîssa, Dudoglo, Dudnic ș.a. de trădarea intereselor găgăuzilor.

Găgăuzii vor mai multă autonomie

Conflictul s-a reaprins după ce acum o lună, Parlamentul Republicii Moldova a amânat din nou aprobarea celor trei proiecte de legi privind lărgirea autonomiei găgăuze. Această amânare a dat apă la moară unor critici vehemenți ai autorităților moldovenești și a fost lansată în autonomie cu ideea că Chișinăul ignoră cu vehemență solicitările venite de la Comrat. În același timp, oficialii moldoveni au motivat amânarea adoptării acestor inițiative legislative prin faptul că încă nu sunt gata toate rapoartele comisiilor parlamentare.

Irina Vlah: „Autoritățile moldovenești au aranjat o competiție abuzivă împotriva Găgăuziei”


Irina Vlah intră în sala de ședințe a Guvernului FOTO Sandu Tarlev
Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, crede că „înalți funcționari de la Chișinău par să fi aranjat o competiție abuzivă împotriva autonomiei găgăuze”. Aceasta amintește faptul că inițiativele deputaților găgăuzi „au fost elaborate de grupul interparlamentar cu participarea deputaților din Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, cu medierea activă a experților internaționali”. Astfel, Vlah consideră că „amânarea, fie acceptarea acestor inițiative în formă trunchiată, pune sub semnul întrebării credibilitatea autorităților moldovenești față de politica dusă în Găgăuzia și subminează credibilitatea Chișinăului în fața partenerilor internaționali”.

Contraofensiva Chișinăului

Reamintim că și comunitatea internațională s-a exprimat pentru susținerea pachetului de legi care vizează autonomia, inclusiv reprezentantul Uniunii Europene în Moldova, Pirkka Tapiola. Îmbărbătați de susținerea internațională, găgăuzii au devenit și mai vehemenți împotriva Chișinăului. Astfel, autoritățile centrale au trecut la contraofensivă.

Președintele și vicepreședintele APG, Vladimir Kîssa, respectiv Alexandru Tarnavschi, s-au întâlnit la Tiraspol cu liderii separatiști transnistrieni și au semnat un acord de colaborare. Cum Kîssa este membru al Partidului Democrat, această întâlnire nu avea cum să aibă loc fără aprobarea președintelui PD, Vlad Plahotniuc. De ce PD ar fi cointeresat ca tocmai acum Găgăuzia să semneze un acord de colaborare cu autoritățile separatiste de la Tiraspol? Directorul executiv al organizației Piligrim-Demo, găgăuzul Mihail Sirkeli, a observat că „Chișinăul, în linii mari, nu avea argumente serioase pentru a refuza proiectele găgăuze, iar acum un argument a apărut”. De asemenea, acesta mai conchide că acum, când partenerii internaționali vor exercita presiuni asupra Parlamentului, deputații moldoveni vor spune că Găgăuzia nu poate fi de încredere, pentru că cei de acolo cooperează cu separatiștii și că anumite concesii făcute găgăuzilor pot duce la consecințe care să amenințe integritatea teritorială a Republicii Moldova. 

Continuarea o găsiți pe moldnova.eu

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus