Istorie

„Gânditorul de la Hamangia”, la Oxford

 Acestora li se adaugă o serie de artefacte din aceeaşi epocă, provenind din colecţiile Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie al Moldovei de la Chişinău (Republica Moldova) şi ale Muzeului Regional de Istorie Varna (Bulgaria). Reuşita acestui important proiect cultural româno-american nu ar fi fost posibilă fără implicarea —deosebit de entuziastă şi generoasă— a Fundaţiei Leon Levy. 
Expoziţia rămâne deschisă la Oxford până la jumătatea lunii august 2010.

Structurată pornind de la prezentarea câtorva teme cheie —figura umană în plastica neolitică, bunurile de prestigiu, case, gospodării şi comunităţi, arta ceremonială ceramică, simbolurile precursoare scrierii— expoziţia oferă ocazia publicului şi specialiştilor internaţionali să descopere evoluţia şi principalele artefacte caracteristice ale celor mai importante culturi neo-eneolitice dezvoltate în zona danubiano-carpatică (Vinča, Vădastra, Hamangia, Boian-Gumelniţa, Precucuteni-Cucuteni), rămase aproape necunoscute —până astăzi— majorităţii istoricilor şi arheologilor occidentali şi nu numai.

Bunurile de patrimoniu selectate să facă parte din expoziţie oferă publicului, dar nu numai lui, posibilitatea de a reflecta asupra uimitoarei „modernităţi” avant la lettre a civilizaţiilor preistorice ce au existat în zona danubiano-carpatică în urmă cu mai bine de şapte milenii. Dintre toate acestea, civilizaţia Cucuteni se distinge drept o expresie aparte a artei şi spiritualităţii preistorice, acesteia adăugându-i-se desigur şi descoperirile aparţinând culturilor Boian, Gumelniţa, Hamangia, Vădastra sau Vinča, pentru a aminti numai câteva din numele de primă rezonanţă ale perioadei neo-eneolitice din zona Dunării de Jos.

Sursa: Evz.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *