Actualitate

George Damian: De la NKVD şi KGB la ce?

Cele trei cărţi amintite mai sus constituie o bibliografie minimă pentru cine ar vrea să ştie câte ceva despre istoria serviciilor secrete din Basarabia. Sunt cărţi serioase, scrise de istorici profesionişti care au parcurs mii de pagini de documente de arhivă. Un prim aspect: această istorie din umbră mai are puţin şi împlineşte 100 de ani. O durată lungă, de trei generaţii. Prima generaţie este marcată de lupta dintre români şi sovietici. Celelalte două generaţii sunt marcate de dominaţia sovietică, de represiune şi crime. Volumul lui Ion Varta scoate la iveală modul în care erau trimişi oamenii la moarte de NKVD: după ce un oarecare era turnat de vreun vecin invidios că ar fi „duşman” era arestat, anchetat în viteză şi trimis la moarte fără niciun fel de proces. NKVD-iştii sovietici nu mai pridideau cu împuşcatul în ceafă. Volumele lui Pavel Moraru se bazează pe documente ale serviciilor secrete româneşti din perioada interbelică, documente confiscate de sovietici şi depozitate la Chişinău. Nu degeaba au fost luate: pe baza lor s-a încercat identificarea celor care au avut fie şi cea mai mică legătură cu Poliţia de Siguranţă sau Serviciul Special de Informaţii dinainte de 1944. Aici ajungem la al doilea aspect: istoria serviciilor secrete de la Chişinău nu poate fi scrisă fără a aminti de români. „Dicţionarul” lui Pavel Moraru este izbitor tocmai prin acest amestec de denumiri: Poliţia de Siguranţă, CEKA, SSI, NKVD, KGB.

Acum sarabanda acestor acronime a ajuns în epoca contemporană la SIS, Serviciul de Informaţii şi Securitate. Combinaţia de litere aduce cu SSI-ul interbelic de la Bucureşti, dar stema instituţiei este aproape identică cu cea a temutelor CEKA, NKVD şi KGB. Aceeaşi combinaţie ca în volumul amintit al lui Pavel Moraru. Evoluţia acestei instituţii discrete este destul de greu de urmărit în presa contemporană. Pe mine unul m-a impresionat reportajul lui Pavel Păduraru de acum câteva luni de zile despre o vizită la SIS. Erau în rândurile acelea amestecate temeri întemeiate faţă de moştenirea acestei instituţii. Pe la începutul anului acesta se vorbea de schimbări în SIS. De fapt, de multă vreme se vorbeşte de reformarea SIS, doar că nu se prea spune lucrurilor pe nume: depăşirea moştenirii din stema actuală. Prin martie se vorbea de schimbarea actualului director al SIS. Între timp a fost trecut hopul alegerilor locale şi s-a revenit la dezbaterile din primăvară. Probabil va fi repusă pe tapet şi chestiunea SIS în cadrul “rearanjărilor” din AIE. Eu nu sunt chiar atât de pesimist şi cred că AIE va continua să existe, doar că vor mai dura negocierile de „rearanjare”. Rămâne de văzut dacă şi cum va conţine această rearanjare şi referiri la SIS – o componentă discretă, dar extrem de importantă pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


George Damian

George Damian este ziarist din anul 2001. A scris sau încă scrie pentru ZIUA, Deutsche Welle, Puterea, Magazin Istoric, Historia, Times New Roman, Timpul - Chișinău, Adevărul și moldNova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *