Articolul autorului cărţii de excepţie “In Rumänien. Auf den Spuren einer europäischen Verwandtschaft” – “În România. Pe urmele unor rude europene” (Berlin, 2009) a apărut sub titlul “Marea comunitate în rugăciune!” şi sintetizează dezbaterile legate de acest proiect calificat drept “gigantoman”.
În opinia lui Markus Bauer discuţia din România legată de ridicarea Catedralei Mîntuirii Neamului este o discuţie despre puterea şi influenţa BOR în vremurile de criză. De la punerea temeliilor catedralei acest lăcaş este prezentat ca viitorul centru spiritual al Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Citînd informaţii difuzate de televiziunea germană costurile pentru această catadrală se vor ridica la circa 600 milioane de euro. Biserica, în schimb, vorbeşte doar despre 120 de milioane.
În centrul atenţiei se află de mai multă vreme întrebarea privind sensul acestui proiect. Trecînd în revistă discuţiile care au izbucnit imediat după ce s-au aflat primele detalii despre acest proiect, Bauer aminteşte de poziţia controversată a fostului patriarh Teoctist faţă de regimul comunist, apoi de chestiunea locaţiei rezervată catedralei. Pentru oponenţii proiectului există paralele între megalomania ahitecturală a regimului Ceauşescu (Casa poporului) şi intenţia BOR de a ridica o clădire sacrală supradimensionată. Apărătorii proiectului au invocat faptul că 87 la sută din populaţia României aparţine Bisericii Ortodoxe, avînd dreptul ca instituţia care se bucură de o mare încredere să aibă o clădire reprezentativă.
Amintind de istoria acestei biserici autocefale, Bauer notează că în ciuda problemelor economice BOR nu a renunţat la planurile ei. În afară de acest fapt, în ultimii 20 de ani în România au fost construite 4000 de biserici. Cei care se opun ridicării Catedralei Mîntuirii Neamului, scrie „Neue Zürcher Zeitung”, atrag atenţia asupra costurilor imense atît pentru bugetul statului cît şi pentru fondurile bisericeşti. Pe de altă parte, multe şcoli şi spitale se degradează, iar biserici care sunt monumente de arhitectură de o valoare istorică nu sunt întreţinute.
Cei care pledează pentru o strictă delimitare a bisericii de stat critică susţinerea financiară a construcţiei din bugetul de stat. Contraargumentele patriarhului Daniel în favoarea catedralei sunt calificate drept „nebuloase”. Patriarhul invocă faptul că toate celelalte biserici ortodoxe frăţeşti dispun de o catedrală mare, de aceea este necesară o biserică similară şi-n România. Cifra exactă a sumei alocate din bugetul de stat pentru catedrala proiectată în stil bizantin nu este cunoscută. Invocarea faptului că noua catedrală va fi un simbol al demnităţii naţionale corespunde unor definiţii problematice, mai vechi, potrivit cărora naţiunea română s-ar defini prin limbă şi creştinism ortodox.
Autorul articolului, Markus Bauer, este un bun cunoscător al situaţiei din România. În urmă cu doi ani a publicat la Berlin cartea „În România. Pe urmele unor rude europene” în care există numeroase trimiteri la evoluţia culturii româneşti în ultimele două secole cît şi la rolul BOR.
Markus Bauer a fost cîţiva ani lector la catedra de germanistică a Universităţii din Iaşi. În prezent trăieşte la Berlin şi este corespondent al ziarului elveţian “Neue Zürcher Zeitung”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
