Timpul.md

Actualitate 6 Noiembrie 2018 | 08:15

Gustul amar al merelor dulci ca mierea

Ajungând în pragul falimentului, producătorii de mere adună fructele în grămezi și le lasă să putrezească pe câmpuri

Mere în copaci, mere pe jos, mere peste tot. În loc să-i bucure că au cea mai mare recoltă în ultimii zece ani, supraproducția i-a adus pe producătorii noștri la sapă de lemn. Disperați, agricultorii culeg merele din livezi și le lasă grămezi, uitându-se cu durere în suflet cum li se duce pe apa sâmbetei investiția de un an. Piața internă e suprasaturată, iar la fabricile de conserve peste 200 de mașini pline își așteaptă zile întregi rândul. Aici kilogramul de mere poate fi vândut chiar cu numai 80 de bănuți.

Fostul parlamentar creștin-democrat, Valentin Chilat, locuiește în s. Bârnova, r-nul Edineț. În afară de deputăție, el a fost profesor în satul natal, a plecat și în Italia la muncă, după care a revenit acasă și a investit în agricultură. Are o livadă de meri întinsă pe o suprafață de zece hectare.

„Spre nefericirea mea, sunt producător de mere. În anul acesta este surplus de mere peste tot: și în Europa, și la noi, și în Rusia. Deja am depozitat 40 de tone și mai am de strâns încă vreo 100 de tone. Acum stau și mă întreb: ce voi face la anul, cum și cu ce voi lucra sau defrișa toate livezile? Să vedeți că nu am scos nici măcar banii pe care i-am investit”, a spus Valentin Chilat într-o discuție cu o echipă a ziarului TIMPUL.

Deși nu are altă soluție decât să adune merele în grămezi, fostul deputat are zilnic, cel puțin, zece lucrători la cules, cărora le plătește câte 200 de lei pe zi. „Ei culeg merele cu care nu știu ce o să fac. Dar nici să le las în livadă nu pot, fiindcă mărul, dacă este lăsat sub pom, îmbolnăvește livada”, explică producătorul.

Avem doar două fabrici de prelucrare a merelor…

În situația lui Valentin Chilat se află, în acest an, toți producătorii de mere de la noi. „R. Moldova are prea multe livezi, dar nu are capacități de prelucrare a merelor. La nord avem doar două combinate de acest fel, care se află practic în același loc: la Edineț și Cupcini. Nimeni nu este interesat să aducă investiții ca să facă fabrici de prelucrare”, susține Ion Crihan din Sângerei.
Despre același lucru vorbește și Valentin Chilat: „Capacitățile fabricilor de la noi sunt limitate. La o fabrică se prelucrează aproximativ 1000 de tone de fructe pe zi. Dacă acolo sunt 200 de camioane de mare tonaj, care-și așteaptă rândul, vă imaginați câte zile trebuie să stea ele în rând? Eu le duceam înainte la un punct de colectare, dar acum punctul este practic oprit, pentru că în jurul lui stau de o săptămână vreo 40 de remorci pline”.

Agricultorii ne povestesc că anul trecut a fost unul relativ bun pentru ei, deoarece primăvara s-au înregistrat înghețuri în țările europene, inclusiv în Rusia. E drept că au suferit pierderi și pomicultorii din R. Moldova, dar totuși merele rămase au fost vândute la prețuri foarte bune, care au compensat toate cheltuielile. Atunci, grație crizei de mere la nivel mondial, țara noastră a ajuns să exporte o mare cantitate de fructe.
Și analiștii de la „EastFruit” au remarcat că, în anul 2017, R. Moldova a intrat pentru prima dată în topul celor mai mari exportatori de mere din lume. Astfel, volumul de export al merelor moldovenești a depășit pragul istoric de 200 de mii de tone, ajungând la 222 de mii de tone. În același timp, țara noastră a depășit Turcia, Belgia și Serbia, atingând nivelul Olandei. Din păcate, acea poziție bună nu a putut fi menținută și în acest an.

…și mai multe livezi decât este nevoie

Totodată, agricultorii consideră că, în R. Moldova, au fost plantate mai multe livezi decât era necesar și s-a acordat mai puțină atenție construcției spațiilor frigorifice. „La aceste livezi ar trebui subvenționate producerea și logistica, ca să avem posibilitatea să construim depozite sau să se facă întreprinderi de stat, fabrici de prelucrare”.

De aceeași părere este și Ion Crihan. „Asta e o problemă deja, dacă omul nu are unde să pună mărul la păstrare și e nevoit să-l vândă la un preț oarecare, ca să nu se strice și să se piardă totul. Pe fondul acesta, există o situație de panică”, menționează Cojocaru.

Totuși, producătorul spune că, prin ianuarie, situația pe piață ar putea să se normalizeze, de aceea ar trebui să se gândească cu toții la infrastructura post-recoltare, unde își aduce sprijinul său și statul. „Practic, jumătate din costuri pot fi acoperite de către stat. În afară de aceasta, există proiectul MACPI, care oferă o parte de finanțare pentru grupurile de producători. La nivel teoretic, un grup de producători poate să-și construiască o cameră frigorifică cu doar 25% din costuri”, precizează Ion Cojocaru.

„Piața Rusiei se stinge încet-încet”

Solicitat de TIMPUL, Adrian Cojocaru, specialist în marketing la Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe, ne-a spus că, în 2017, au fost recoltate cu circa 20% mai puține mere față de anii obișnuiți. De aceea, și cererea a fost mai înaltă, și prețurile - mai avantajoase, inclusiv pe piața noastră tradițională din Rusia. „În special, au avut de câștigat producătorii care au avut mere de calitate. Anul acesta, situația este însă opusă”, a confirmat Cojocaru.

Potrivit specialistului, 90% din merele moldovenești merg pe piața Federației Ruse. Însă rușii au plantat, în ultimi ani, livezi multe de mere și anul acesta au avut recoltă destul de mare. „În general, piața Rusiei se stinge încet-încet. Noi trebuie să ne orientăm spre alte piețe, precum sunt cele din UE, Africa de Nord, Egipt, Maroc, dar și Arabia Saudită sau Qatar. Deja s-au înregistrat unele exporturi către alte destinații, dar acestea nu influențează situația generală”, a menționat Adrian Cojocaru.

Polonia dictează pe piața internațională

Unul dintre principalii exportatori de mere pe plan internațional este Polonia. Ceea ce se întâmplă în această țară influențează foarte mult piața globală, iar anul acesta producția de mere a fost și aici foarte bogată.

„Pe piața UE sunt deja stabilite niște relații furnizor-cumpărător de zeci de ani. E foarte greu să dai pe cineva la o parte și să pătrunzi tu. Anul trecut, de la noi au fost exportate produse care au ajuns să fie vândute în rețelele de marketuri din Marea Britanie. Dar a fost o afacere de o singură dată”, a adăugat Adrian Cojocaru. Specialistul afirmă că, în situația în care Rusia nu mai este o piață sigură, căci instituie embargouri și are producție proprie, o soluție pentru R. Moldova ar fi România, care, de asemenea, importă mere din Polonia.

„Fiind vecini, am putea avea unele avantaje, cel puțin, din punct de vedere logistic. Există însă o problemă, că România este țară europeană și noi avem dreptul să exportăm în UE până la 40 de mii de tone pe an. Dar noi nu am ajuns la astfel de cantități... Și, în cazul în care se importă din R. Moldova, care nu e membră UE, importatorul trebuie să achite în avans o taxă numită „de forfetare”. Astfel, României îi este mai ușor să lucreze cu Polonia, pentru care nu achită această taxă”, susține specialistul.

Cu toate acestea, în prezent, se lucrează la deschiderea altor piețe. Adrian Cojocaru relatează că, la o recentă expoziție la Moscova, au fost stabilite contacte cu businessmeni din Orientul Mijlociu. „Deja au fost făcute livrări în Qatar. Dar sunt abia primii pași. Recent, și India ne-a deschis piața ei, care e destul de mare. Înainte nu era posibilitate, fiindcă organismele lor de verificare a calității alimentelor trebuiau să aprobe procedurile noastre de lucru, să se asigure că noi nu utilizăm ceva dăunător în procesul de producere. Acum am primit aprobare. Dacă ne axăm doar pe piața locală, nu facem nimic”, a punctat Adrian Cojocaru.

R. Moldova a obținut acceptul de a exporta mere și de la Israel, Bangladesh şi Mongolia. De asemenea, se negociază cu Indonezia și Malaezia.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus