Timpul.md

Editorial 30 Ianuarie 2018 | 08:09

Guvernul Dragnea

La Bucureşti a căzut al doilea guvern în mai puţin de un an.  

Efectele s-au văzut deja asupra cursului leului românesc, deja aflat pe o pantă descendentă în ultimele luni, care a ajuns la un nou minim istoric în comparaţie cu moneda euro. Efectele asupra calităţii guvernării sunt încă de estimat, dar situaţia nu pare prea încurajatoare.

Fostul premier Mihai Tudose a ajuns rapid în relaţii ostile cu preşedintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, din cauza puterii şi influenţei acumulate în partid ca urmare a exercitării funcţiei de șef al Executivului. Această influenţă a fost percepută de Dragnea ca o ameninţare la propria sa poziţie de lider. Să nu uităm că, în urmă cu jumătate de an, fostul prim-ministru Sorin Grindeanu îl prevenea pe Mihai Tudose că îi va împărtăşi soarta în câteva luni. Și că tânărul Grindeanu, fost şef al filialei judeţene Timiş a partidului, una dintre cele mai importante din ţară, a ajuns premier iarna trecută, după ce PSD a câştigat alegerile parlamentare din decembrie 2016. Dar, în scurt timp, el a ajuns să capitalizeze suficientă autoritate în partid, încât să fie perceput drept o ameninţare pentru Liviu Dragnea. Cele întâmplate spun câte ceva despre cât de mult ţin de fapt pesediştii de frunte la compromisul Dragnea. Înlăturarea lui Grindeanu din funcţia de premier, printr-o moţiune de cenzură a propriului partid, a urmat rapid, în luna iunie 2017.

În cazul în care Liviu Dragnea ar fi devenit el însuşi prim-ministru, toate aceste probleme nu ar fi existat şi guvernul instaurat după alegerile parlamentare ar fi avut deja o vechime de peste un an. Însă sentinţele judecătoreşti definitive pe care pesedistul-șef le are în dosarele de corupţie nu-i permit să se afle la cârma Cabinetului de miniștri. Frustrarea, pe care o resimte el din această cauză, se poate observa şi astăzi la fiece pas, mai ales din maniera în care încearcă să se erijeze în postura de adevărat lider al ţării, de om de care depind toate deciziile.

Odată cu mazilirea lui Mihai Tudose în Consiliul Executiv al PSD, ameninţările la adresa autorităţii personale ale lui Dragnea par să fi dispărut. Pe fostul prim-ministru l-a înlocuit eurodeputatul social-democrat Viorica Dăncilă. Apropiată a lui Dragnea, Dăncilă s-a făcut cunoscută, printre altele, prin susţinerea devotată a ordonanţei nr. 13, care decriminaliza o parte din faptele de corupţie ale demnitarilor. Chiar dacă a fost deputat în Parlamentul European mai mulţi ani, Dăncilă nu posedă o altă experienţă de guvernare, care s-o recomande pentru poziţia de prim-ministru. Cu toate acestea, preşedintele Klaus Iohannis a desemnat-o candidată la funcţia de premier, ea urmând să primească în cel mai scurt timp votul de învestitură în Parlament. Rămâne de văzut dacă decizia șefului statului este sau nu o nouă ocazie acordată social-democraților de a se compromite. În orice caz, prin aducerea Vioricăi Dăncilă la Palatul Victoria, Liviu Dragnea se asigură de docilitatea viitorului prim-ministru şi a întregului guvern faţă de persoana sa.

În aceste condiţii, actul guvernării va rămâne tributar exclusiv intereselor unei grupări restrânse din jurul lui Dragnea, care îşi va consolida în continuare poziţiile şi va fenta legile pentru a se pune la adăpost, precum s-a văzut şi prin legile justiţiei, adoptate în acest an, care au stârnit un val enorm de proteste populare. Unica speranţă pentru depăşirea acestei situaţii rămâne a fi consolidarea forţelor de opoziţie în vederea următoarelor alegeri parlamentare. În perioada următoare, România va fi condusă de un executiv, care merită numele „Guvernul Dragnea”. 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus