Timpul.md

Actualitate 6 Decembrie 2019 | 16:17

Harta spionilor ruși infiltrați în Europa. Țările în care au activat rețele întregi de agenți ai Moscovei

Serviciile secrete americane în colaborare cu cele europene, semnalează o activitate tot mai intensă a GRU, serviciul de informații militare al Rusiei, pe teritoriul statelor europene.

În ultima vreme, au devenit publice scandaluri de spionaj în mai multe țări. În toată Europa, agenții Rusiei au devenit aproape la fel de vizibili ca în vremea războiului rece.

Statele suspectează implicarea GRU în asasinate comise pe teritoriul lor, dar și acțiuni de recrutare, de corupere și de influențare.

 

Harta spionilor ruși infiltrați în Europa

Cuibul de asasini din Alpi. Cea mai recentă dezvăluire legată de activitatea GRU, o face ziarul Le Monde. Potrivit publicației, cincisprezece spioni ruşi au folosit Alpii francezi ca bază pentru operaţiuni în toată Europa. Aceștia ar fi fost specializați în asasinate și ar fi acționat pe teritoriul european din 2014.

Ziarul citează în acest caz o operaţiune de urmărire derulată de serviciile de contraspionaj franceze, elveţiene şi britanice.

Unul dintre cei 15 agenţi ar fi fost identificat de Londra drept unul dintre cei trei autori ai otrăvirii cu agentul neurotoxic Noviciok a unui fost spion rus, Serghei Skripal, şi a fiicei sale Iulia, la Salisbury, în Anglia. Tentativa de asasinat s-a produs în în martie 2018. Cei doi au supravieţuit dar o locuitoare din regiune a murit după ce a găsit un flacon care a fost folosit la transportarea produsului toxic. Operaţiunea a provocat un incident diplomatic major între Moscova şi Uniunea Europeană şi a determinat serviciile occidentale să-i urmărească pe cei responsabili.

Potrivit Le Monde, cei 15 ofiţeri, care nu ar fi efectuat operaţiuni pe teritoriu francez, au călătorit în mai multe rânduri în mici oraşe precum Annemasse, Chamonix sau Evian, în sud-estul Franţei. În plus, ei ar fi operat pe lângă Marea Britanie, în Bulgaria, în Crimeea, în Moldova sau în Muntenegru.

Ei fac parte din unitatea 29155 a centrului 161 de formare specială al GRU. „Această unitate se dedă acum la asasinate, sabotaj sau la sarcini mai obscure precum înfiinţarea unor locuri pentru plasarea de mesaje sau obiecte” prin care agenţii comunică între ei, explică ziarul.

Serviciile franceze au dezvoltat ipoteza potrivit căreia departamentul Haute-Savoie, frontalier cu Elveţia şi Italia, ar fi fost utilizat ca „bază pentru toate operaţiunile clandestine ale unităţii 29155 în Europa”, potrivit afirmaţiilor unui înalt responsabil al informaţiilor franceze, citat de Le Monde.

După ”afacerea Skripal”, mai multe țări au decis să expulzeze diplomați ruși. Iată o listă a țărilor și a numărului de ruși expulzați, potrivit yahoonews.

Statele Unite au expulzat 60 de presupuși „spioni” detașați în toată țara și la misiunea rusească în Națiunile Unite. De asemenea, a închis consulatul rus din Seattle pentru presupusul spionaj la baza submarinului Kitsap din apropiere și Boeing. Măsurile împotriva Moscovei reprezintă un „răspuns la utilizarea de către Rusia a unei arme chimice de grad militar pe pământul Regatului Unit”, a declarat în2018, un reprezentant al Casei Albe.

Canada a renunțat la patru diplomați, numind atacul asupra lui Skripal „un act de josnic și nesăbuit”.
Australia: doi diplomați ruși au avut șapte zile pentru a pleca.
Uniunea Europeană: Șaisprezece state UE s-au alăturat Marii Britanii pentru a expulza diplomații ruși în urma unei decizii a Consiliului European. Marea Britanie: 23 de diplomați ruși, Croația: un diplomat, Cehia: trei diplomați, Danemarca: doi diplomați, Estonia: un singur diplomat, Franța: patru diplomați, Finlanda: un diplomat, Germania: patru diplomați, Ungaria: un diplomat, Italia: doi diplomați, Letonia: un diplomat, Lituania: trei diplomați, Olanda: doi diplomați, Norvegia: un diplomat, Polonia: patru diplomați, România: un singur diplomat, Spania: doi diplomați, Suedia: un diplomat.
Și țări din afara UE s-au alăturat: Albania a expulzat doi diplomați, Macedonia unul, Ucraina 13 și Norvegia unul.

Georgian executat la Berlin.

Georgianul Tornike K., cunoscut şi sub numele Zelimkhan Khangoshvili, a fost împuşcat de două ori în cap în luna august, în timp ce se îndrepta spre o moschee. El luptase alături de separatiştii anti-ruşi din Cecenia.


Zelimkhan Khangoshvili / Foto: CNN International

Berlinul a acuzat Moscova că este în spatele acestui asasinat, dar Moscova a respins categoric acest lucru. Doi membri ai Ambasadei Ruse au fost obligați să părăsească țara pentru că ”nu au cooperat cu autoritățile”. Ancheta este în desfășurare și, potrivit presei germane, anchetatorii suspectează implicarea directă a statului rus.

Suspectul a operat sub numele de Vadim Adreyevich Sokolov, folosind un pașaport al cărui număr este legată de serviciile de securitate rusești, în special de GRU, potrivit unei investigații publicate de Der Spiegel, The Insider in Russșia și de grupul de investigații din Marea Britanie, Bellingcat.
În urmă cu trei zile, siteul citat a scris că Sokolov este de fapt Vadim Krasikov, în vârstă de 54 de ani, un asasin de profesie care în iunie 2013 a fost principalul suspect în executarea unui om de afaceri rus la Moscova, care supraviețuise anterior mai multor tentative de asasinat.

”Crima din Moscova este similară din multe puncte de vedere cu asasinatul din Berlin – ucigașul s-a apropiat de victimă pe o bicicletă, l-a împușcat de la mică distanță, în ambele situații în spate și în cap și a plecat pe bicicletă”, susține Bellingcat.

Spion în Ambasada Rusiei de la Sofia. Procuratura bulgară a descoperit un diplomat rus care a strâns secrete de stat în Bulgaria. Era chiar primul secretar din Ambasada Rusiei în Bulgaria. Ancheta împotriva lui a fost însă suspendată din cauza imunității acordate de Convenția de la Viena, iar acesta a părăsit de urgență Bulgaria. Potrivit Mediapool, diplomatul rus se numeşte Andrei Egorov.

În 2018, Sofia a refuzat să expulzeze diplomați ruși în contextul atentatului împotriva agentului dublu Serghei Skripal și a fiicei sale, la Londra. Este una dintre țările UE care nu a fost de acord cu concluziile serviciilor occidentale legate de faptul că Moscova stă în spatele încercării de otrăvire a lui Skripal.
În toamna anului 2019, procuratura a anunţat însă un succes major, prin „deconspirarea” șefului Asociației „Rusofilii”, Nikolai Malinov, ca spion. Informațiile despre diplomatul rus demascat acum vin la câteva zile după întoarcerea actualului procuror general, Sotir Ţaţarov, a adjunctului său, Ivan Geshev, și a șefilor serviciilor speciale din Bulgaria de la Washington.
Nikolai Malinov, fost parlamentar socialist, ar fi făcut parte dintr-o reţea care urmărea îndepărtarea Bulgariei de aliații occidentali şi apropierea ei de Federaţia Rusă.
Bărbatul ar fi avut misiunea să înfiinţeze pagini de internet, o televiziune şi un partid menite să le inducă bulgarilor o părere mai bună despre Rusia.
Suspectul a fost eliberat condiţionat în cele din urmă, în schimbul unei cauţiuni de aproape 25.000 de euro.
În toiul scandalului cu șeful rusofililor din Bulgaria, Nikolai Malinov, acuzat de spionaj, fostul minisru bulgar de externe, Solomon Pasi, a comentat că doar în Ambasada Rusiei de la Sofia sunt în jur de 68 de spioni. În afara acesteia sunt câteva sute şi numele lor se ştiu, a spus Solomon Pasi.

Oficial însă, autoritățile nu i-au deconspirat.

Un caz mai vechi, cu expulzări. Singurul caz cunoscut public în care Bulgaria a expulzat diplomații ruși a fost din 2001, când Ivan Kostov era prim-ministru. Atunci, trei diplomați ruși, în frunte cu atașatul militar, Victor Lomakin, au trebuit să părăsească țara în urma unui scandal de spionaj foarte mediatizat.

La data de 6 martie 2001, colonelul Yani Yanev, fost şef al Direcţiei pentru Analiză a Serviciului de Informaţii Militare, a fost arestat în faţa uşii Ambasadei Rusiei la Sofia, având asupra sa o geantă plină cu materiale catalogate ”strict secret”.

Aproape în aceeaşi perioadă, de la Serviciul pentru Informaţii Militare din cadrul Ministerului Apărării a fost arestată şi Liliana Gesheva, şef al Secţiei Secrete a Serviciului de Informaţii Militare. Yanev avea o întâlnire cu ataşatul militar al Rusiei în Bulgaria, Vladimir Lomakin, pentru a îi oferi un rezumat privind situaţia în Balcani, pe care l-a primit de la Liliana Gesheva. Scandalul a dus la rechemarea lui Lomakin, iar Yanev şi Gesheva au fost deferiţi justiţiei, scrie Mediapol.

Scandalul spăgii de la Belgrad. Presupus agent GRU, filmat în timp ce mituia un oficial sârb. În 17 noiembrie, un filmuleţ a fost postat pe Youtube în care un presupus membru al Serviciului de Informaţii al Rusiei, GRU, dă mită unui agent sârb, un oficial de rang înalt, relatează Radio Europa Liberă, citată de Digi24.



Filmuleţul arată o întâlnire între doi bărbaţi într-o parcare. Cei doi intră, apoi, într-o maşină. Presupusul agent de informaţii rus îi dă o pungă de plastic agentului sârb care lasă apoi punga într-o maşină parcată. Cei doi bărbaţi merg apoi la o cafenea din apropiere, după care se despart.

Bărbatul, identificat în descrierea filmuleţului drept un „agent sârb” merge după întâlnire înapoi la maşină, deschide punga de plastic de unde scoate un plic în care se aflau bani. Cei de la Radio Europa Liberă nu au putut determina autenticitatea sau data la care a fost făcut filmuleţul.
Filmuleţul a fost postat de pe un cont-fantomă, fără urmăritori pe Youtube şi Twitter, creat chiar în 17 noiembrie. Utilizatorul a etichetat mai multe trusturi media din mai multe ţări, începând cu unele locale, din Belgrad, dar şi cu altele din regiune – Bosnia, Croaţia, Macedonia de Nord, Cehia, Ungaria dar şi CNN.
Conform unei analize realizate de jurnalistul Christo Grozev, unul dintre bărbaţi este, într-adevăr, un membru GRU, diplomatul rus Georgy Viktorovich Kleban. Grozev spune că l-a identificat folosind un software de recunoaştere facială.
Kleban, spune Grozev, ar avea legături cu Spetznaz, divizia de trupe speciale, o ramură militarizată a GRU.

Lituania grațiază spionii ruși. Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a graţiat, în urmă cu trei săptămâni, doi cetăţeni ruşi condamnaţi în 2017 pentru spionaj, potrivit unui comunicat oficial.

Potrivit mass-media din Lituania, cei doi ruşi, Nikolai Filpcenko şi Serghei Moiseenko, urmau să fie schimbaţi contra a doi lituanieni, Yevgeny Mataitis şi Aristidas Tamoisaitis, şi a norvegianului Frode Berg, toţi trei condamnaţi în Rusia pentru spionaj.

- Decretul semnat de preşedintele Nauseda arată că ruşii au fost graţiaţi în virtutea unei noi legi cu privire la schimburile de spioni.
Potrivit părţii lituaniene, Filipcenko a lucrat pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei şi a încercat să recruteze importanţi responsabili lituanieni. El a fost condamnat la zece ani de închisoare şi nu a înaintat apel.
- Moiseenko a primit o pedeapsă de zece ani şi jumătate de închisoare, pentru recrutarea unui căpitan lituanian în serviciu de la o importantă bază aeriană militară din Siauliai. El a pledat nevinovat.
- Doi cetăţeni lituanieni au fost la rândul lor condamnaţi în 2016 pentru transmiterea de secrete militare către serviciile de informaţii ruse.

- Primul care a fost eliberat este Frode Berg, după 23 de luni de detenție în Rusia. Berg primise 14 ani de pușcărie.

”Suntem foarte fericiți că Frode Berg vine acasă în Norvegia ca un om liber” a spus Prim-ministrul Erna Solberg, care a adăugat: ”Aș vrea să mulțumesc autorităților lituaniene pentru cooperare și pentru eforturile lor de a-l elibera pe Berg”.

Jurnaliștii de la The New York Times, care au scris pe larg despre subiect, consideră că ”Schimbul neobișnuit în trei, cu doi aliați NATO, a subliniat interesul Kremlinului de a folosi cetățeni străini arestați în Rusia pentru a asigura eliberarea propriilor cetățeni în străinătate”. Avocatul lui Berg a spus că au propus mai multe înțelegeri pentru eliberarea sa, dar nu au putut fi îndeplinite decât în această formulă.

Aceștia consideră că această manevră în trei arată că Rusia este pregătită să devină creativă în acest tip de înțelegeri.

Ungaria, un scandal atipic. Banca Internaţională de Investiţii (IIB / BII), condusă de Rusia, urmează să-şi finalizeze relocarea sa Budapesta, în ciuda controverselor diplomatice din jurul băncii, presupusă a avea legături cu agenţiile de spionaj ale Kremlinului.

Guvernul naţionalist-populist ungar al premierului Viktor Orban susţine că găzduirea IIB va extinde orizonturile economice ale ţării sale şi va promova Budapesta drept centru financiar regional pentru Europa Centrală şi de Est (CEE). Cu toate acestea, criticii spun că banca este un front pentru o operaţiune a serviciilor de informaţii ruseşti, care ameninţă UE şi NATO.

Instituția financiară este continuatoarea băncii sovietice de dezvoltare Comecon, IIB și are nouă state membre. Cinci – Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, România şi Slovacia – sunt ţări foste comuniste, acum în UE şi NATO. Cuba, Mongolia, Vietnam şi Rusia constituie restul.
„Este mai probabil să facă din Budapesta un centru de informaţii rusesc, decât un centru financiar”, a declarat Andras Biro-Nagy, de la Policy Solutions, un think-tank liberal cu sediul la Budapesta.

CEO-ul băncii, Nikolai Kosov, reprezintă o altă îngrijorare. Părinţii lui erau amândoi ofiţeri KGB în Ungaria, pe când sovieticii înăbuşeau revoluţia din 1956 a Ungariei.

Se presupune că guvernul a acordat IIB statut diplomatic deplin. Personalul şi oaspeţii vor putea intra în statul UE în mod liber, putând submina sancţiunile occidentale asupra Moscovei

Un nou tip de amenințare. Statele Baltice fac eforturi coordonate pentru a identifica persoanele recrutate de serviciile rusești, scrie Voice of America. Șefii seriviciilor de securitate din Estonia, Letonia și Lituania se tem că Kremlinul a intensificat activitate de recrutare nu numai a persoanelor care ar putea aduna informații ”sensibile” ci că au trecut de zona ”clasică” a acestei activități.

Este vorba despre activități de sabotaj în teren, activități subversive și mai ales activități de influențare. Adică serviciile din țările baltice se tem de creșterea numărului de agenți de influență.

Aceste trei țări încearcă să se pregătească de o potențială agresiune informațională din partea ”vecinului lor gigantic” și au format o celulă comună care ar trebui să devină operațională până la sfârșitul anului, cu sprijin american.

În România nu au existat deconspirări vizibile. Totuși, fostul șef al SRI, George Maior, avertiza în 2015 cu privire la riscuri. Declarații lui Maior, făcute într-o emisiune la ProTV:

Dacă observați recente rapoarte venind din Polonia, de exemplu, ale Serviciului Intern polonez, privind activitățile de informații ale Rusiei pe teritoriul lor, s-a precizat clar ca aceste activitati s-au intensificat cantitativ și calitativ. Ceea ce s-a întâmplat și în Romania, și în alte state.

Cu intenția de a culege informații privind orientarea politică și strategică a țării, să nu uităm și scutul anti-rachetă – e o foarte mare preocupare a Rusiei față de această dezvoltare – cu intenția chiar de a genera anumite influențe privind politica Rusiei în aceste state.

(Informațiile – n.red.) Le pot obține de la diverși oameni, asta e activitatea clasică. Oameni din politică, din instituții etc. Sarcina unui serviciu de contraspionaj e să avertizeze, să preîntampine asemenea acțiuni și SRI face o treabă bună din punct de vedere al controlului informațional al acestor situații.
GRU – Direcția Principală de Informații, este agenția de informații militare externe a statului major al Forțelor Armate ale Federației Ruse (fostul Stat Major al Armatei Sovietice a Uniunii Sovietice).

Din 2010, numele oficial complet al agenției este Direcția Principală de Activitate a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse.

GRU este cea mai mare agenție de informații externe a Rusiei. În 1997 a desfășurat de șase ori mai mulți agenți în țări străine decât SVR, succesorul KGB-ului.

https://www.g4media.ro 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus