Timpul.md

Actualitate 31 Mai 2018 | 08:14

Hey, Ministers! Leave those kids alone! Despre reforma privind reducerea numărului de ore în învățământ

Reforma propusă de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, privind reducerea numărului de ore în învățământ, ne-ar putea crește o generație de agramați. 

„Peste câteva minute, vom părăsi spațiul aerian al Sloveniei și vom începe să survolăm Cehia...” (Un anunț auzit recent în avionul de pe cursa companiei Air Moldova, Chișinău-Bruxelles).

„Am cumpărat o sticlă de ulei pe care scria: Volum net 965 mL, am venit acasă și am cântărit conținutul ei, și avea doar 870 de grame! Va închipuiți...?! Voi da în judecată compania producătoare!” (Fragment dintr-o postare de pe o rețea de socializare).

„ ... pentru că cu cât societatea noastră este mai divizată...” (Frază rostită acum două luni de către un președinte de Parlament la ședința festivă a unui alt Parlament).


Exemplele de mai sus nu sunt inventate, nici extrase dintr-o operă literară cazonă, ci provin chiar din cotidianul nostru. Din păcate, întâlnim destul de des persoane cu un nivel scăzut sau mediocru de cultură generală. Dacă pilotul pe care l-am citat nu cunoaște geografia, e înspăimântător, dar și mai tare mă sperie ideea că, în viitorul apropiat, ne-am putea trezi cu un adevărat dezastru în privința nivelului general de cunoștințe printre cei tineri.

Există o corelație directă între nivelul de dezvoltare al unei țări și starea sistemului său de educație. În ultimii 25 de ani, învățământul din R. Moldova a trecut prin mai multe transformări profunde, care, la nivel oficial, au urmărit să modernizeze și să eficientizeze sistemul, racordându-l la standardele occidentale. Realitatea însă e foarte diferită de obiectivele enumerate mai sus. Ea ne arată o degradare economică, socială și morală a societății noastre, care merge, mână în mână, cu distrugerea treptată, dar sigură, a sistemului educațional. Astăzi, se află în plină dezintegrare treapta liceală a învățământului secundar – o ultimă redută a cetății noastre academice, care până în prezent a fost capabilă să pregătească elevi foarte buni, care ulterior deveneau studenți la cele mai prestigioase universități ale lumii. Se pare că ne apropiem vertiginos de o nouă paradigmă – cea a schimbărilor nesăbuite, a transformărilor negândite până la capăt. Izvorâte din „bunele intenții” ale unor funcționari, care consideră că un sistem educațional performant trebuie să fie pe placul părinților și să aducă mai multe voturi partidului de guvernământ, aceste schimbări vor avea, de fapt, efectul invers. Va crește vertiginos numărul analfabeților funcționali, iar tinerei generații i se va fura singurul lucru valoros pe care-l poate da astăzi R. Moldova: perspectiva de a pleca la studii peste hotare, după obținerea studiilor liceale, care încă mai sunt de calitate.

Elevii moldoveni vor învăța mai puțin decât cei europeni

„Inovațiile” propuse în sistemul educațional la treapta liceala au încăput într-un document făcut public recent, şi anume în „Planul-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal pentru anul de studii 2018–2019”, aprobat prin ordinul nr. 397, din 29 martie, al Monicăi Babuc, ministrul Educației, Culturii și Cercetării. Printre „elementele de noutate” ale planului, figurează: „reducerea numărului de ore cu 2-3 ore (de la 32 la 29 și de la 31 la 28)”, dar și „reducerea numărului de discipline obligatorii de la 13 la 6 discipline (în funcție de modelul Planului de învățământ selectat)”, concomitent cu „extinderea numărului de discipline la alegerea elevului (până la 6) din cele actualmente obligatorii, indiferent de profil”.

Să încercăm să ne dăm seama ce înseamnă, în realitate, aceste „elemente de noutate”. Un calcul elementar ne arată că, în condițiile în care în R. Moldova durata unei lecții este de 45 de minute, iar anul școlar este compus din 33 de săptămâni (165 de zile de studiu), numărul total de ore (de 60 de minute) pe care elevii noștri le vor petrece în sălile de clasă este de aproximativ 693 (pentru un număr de 28 de ore pe săptămână). Pentru comparație, în țările membre ale UE, numărul anual de ore de studii este de: 840 în Danemarca, 860 în România, 891 în Italia, 902 în Germania, 935 în Irlanda, 950 în Marea Britanie, 1036 în Franța, 1050 în Spania etc. Cu cele circa 700 de ore de studii, R. Moldova se va situa la un nivel considerabil mai scăzut decât statele europene.

Disciplinele la alegere ar putea avea o pondere de 50% în R. Moldova

În practica internațională se consideră că ponderea disciplinelor la alegere nu trebuie să depășească 20% din numărul total de ore. Însă, în unul dintre cele patru modele propuse în noul Plan-cadru, numărul de ore pentru disciplinele la alegere din cadrul modulului de instruire academică de bază este de 10 din 25 și constituie 40%. Dacă adiționăm aici și cele 3-4 ore (toate la alegere) din modulul de instruire opțională și cele 2 ore din modulul de implicare/dezvoltare de vocație (la alegere și acestea), ajungem la o pondere totală de 50% (!). Este, cel puțin, o exagerare, mai ales dacă ținem cont de faptul că, până în prezent, doar în câteva instituții de învățământ din R. Moldova au funcționat modele care conțineau discipline la alegere. O creștere treptată a numărului acestora, în funcție de capacitatea de adaptare a elevilor și profesorilor, ar fi fost o metodă mult mai judicioasă în acest sens.

Să vedem care e practica în privința numărului de ore la disciplinele la alegere în statele UE. În Franța, de exemplu, în învățământul liceal general, ponderea disciplinelor la alegere este de aproximativ 10% din numărul de ore obligatorii, sau 25%, dacă ținem cont de numărul total de ore atunci când elevul își alege două discipline suplimentare (opționale). În cele trei clase de liceu, elevii din Hexagon pot opta pentru una sau două discipline suplimentare (3 sau 6 ore pe săptămână), plus un atelier artistic săptămânal (3 sau 4 ore). Astfel, disciplinele opționale sunt suplimentare la programul academic de bază, iar elevii francezi, care le aleg, au câte 34 sau chiar 37 de ore de studii pe săptămână. La noi însă, nu se știe din ce motive, disciplinele opționale sunt contabilizate la categoria „numărul TOTAL de ore” (!).

Și numărul zilelor de scoală pe parcursul unui an este printre cele mai mici în R. Moldova. Dacă la noi acesta va constitui 165 de zile, în Spania el este de 175 de zile, în Franța – de 180, în Marea Britanie – 190, în Italia – 200, iar în Germania - între 188 și 208 zile. Doar în Irlanda, Grecia și Portugalia, numărul anual de zile de școală este mai mic de 175.

La profilul real, fizica și chimia nu vor fi obligatorii (!)

Planul-cadru pentru anul de studii 2018-2019 suferă și de carențe grave în privința conținutului modelelor pe care le propune la treapta liceală. În primul rând, nu sunt indicate, în mod clar, criteriile după care ar trebui să se conducă o instituție în alegerea unuia dintre cele patru modele propuse pentru treapta de liceu. În al doilea rând, unele dintre aceste „modele” sunt de-a dreptul catastrofale. De exemplu, în modelul II (pentru liceul teoretic cu profil real și cu profil umanist), la categoria „discipline obligatorii” figurează un singur obiect real – matematica. Alte patru obiecte reale – Fizica, Chimia, Informatica, Biologia – sunt înghesuite la categoria „discipline la alegere”, din care elevul trebuie să-și aleagă un volum de 7 ore, în concurență „egală” cu alte 4 discipline umaniste la alegere. Astfel, e posibil ca un elev de la profilul real să treacă prin toate cele trei clase ale treptei liceale, fără să fi făcut o singură oră de fizică! Or, în ce țară dezvoltată poți obține o diplomă de Bacalaureat la profilul real, fără să fi auzit despre principiile termodinamicii, noțiuni elementare de optică geometrică, sau fără să fi analizat măcar o dată funcționarea unui circuit electric simplu?

Avocații acestor modele noi de învățământ ar putea să mă atace, invocând, probabil, mai întâi de toate motivul „stresului” pe care îl suportă liceenii din R. Moldova, care sunt obligați „să învețe prea multe obiecte inutile”. Minciuni! Nu e niciun stres în a cunoaște multe lucruri și a obține deprinderi de muncă intelectuală de la cea mai fragedă vârstă. Adevăratul stres apare atunci când, la o vârstă mai avansată, tinerii își dau seama că nu și-au putut alege profesia la care visau, că nu pot ține pasul cu semenii lor care au făcut mai multă carte, că e din ce în ce mai greu să se orienteze într-o lume în care adevărata concurență se bazează pe inteligență, dar nu pe forța brută. Onorați demnitari, dacă nu-i puteți opri să plece din R. Moldova, dați-le elevilor măcar șansa de a pleca demni, pentru a deveni acolo, în Occident, medici, ingineri, cercetători sau profesori. Nu-i transformați pe acești copii în victime ale unor abordări superficiale și electoraliste!

În modelul II (pentru liceul teoretic cu profil real și cu profil umanist), la categoria „discipline obligatorii” figurează un singur obiect real – matematica. Alte patru obiecte reale – fizica, chimia, informatica, biologia – sunt înghesuite la categoria „discipline la alegere”, din care elevul trebuie să-și aleagă 7 ore, în concurență „egală” cu alte 4 discipline umaniste la alegere. Astfel, e posibil că un elev de la profilul real să treacă prin toate cele trei clase ale treptei liceale, fără să fi făcut o singură oră de fizică! Or, în ce țară dezvoltată poți obține o diplomă de Bacalaureat la profilul real, fără să fi auzit despre principiile termodinamicii, noțiuni elementare de optică geometrică, sau fără să fi analizat măcar o dată funcționarea unui circuit electric simplu?  

Dorin Dușciac
doctor în Fizică, cercetător la Comisariatul pentru Energie Atomică și Energii Alternative (CEA)
Paris, Franța

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus