Timpul.md

Actualitate 22 Noiembrie 2019 | 10:39

Și anticii aveau fake news-urile lor: bătălia pe care Ramses al II-lea nu a câștigat-o NICIODATĂ

 

Umanitatea tinde să creadă că știrile false sunt o invenție a secolului XXI, maxim a celui trecut. Donald Trump este cel care a popularizat termenul, însă amploarea fenomenului a avut loc odată cu începerea protestelor din Ucraina, denumite ”EuroMaidan”.

Mergând în spate pe firul istoric, am putea spune chiar că adaptarea radiofonică din 1938 a lui Orson Wells a operei scrise de H. G. Welles, ”War of the Worlds”, este un fake news – sau, mai degrabă, însemnările presei din acea vreme. Mass-media nota că interpretarea (realizată ca o serie de buletine de știri, însă semnalată de la început ca fiind o dramatizare) a creeat isterie în rândul populației. Realitatea ar fi fost alta: prea puțini oameni au ascultat seria lui Wells pentru a se creea panică.

Astfel de exemple recente sunt multiple.

Manipularea și denaturarea adevărului își au rădăcina mult mai în trecut decât am fi tentați să credem – în Egiptul antic. Ne referim la o perioadă înaintea erei noastre, la anul 1274 î. Hr. mai precis.

Ramses al II-lea domnea de aproximativ cinci ani când a început marșul din capitala de pe malul estic al Deltei Nilului spre cetatea siriană Kadesh. Nu cu mult timp înainte reușise să cucerească statul Amourrou, al cărui rege i-a jurat loialitate. Geografia zonei ne arată motivul principal pentru care Ramses a început campania: atât statul tocmai amintit, cât și cetatea Kadesh, sunt zone-tampon între Egipt și Imperiul Hittit. Cucerirea acestora însemna, evident, un avantaj economic și strategic.

Două dintre diviziile faraonului și-au pus tabăra în vecinătatea cetății, pe dealuri. Se spune că Muwatalli, conducătorul Imperiului Hittit, a trimis atunci câțiva din oamenii săi deghizați în beduini, alături de cercetași hittiți ”capturați” care ar fi pretins că sunt dezertori. Rolul lor era de a-l induce în eroare pe Ramses, lucru ce le-a reușit. Aflând că Muwatalli ar fi fugit la Alep, de frica armatei egiptene, faraonul și-a trimis înainte o singură divizie (Amon). Pe o alta (Ra) a plasat-o câțiva kilometrii mai în spate, iar celelalte două au rămas pe malul sudic.

Într-un final, Ramses avea să afle de planul hittiților – câțiva spioni fiind capturați -, însă era prea târziu. Istoria consemnează că peste două mii de care au traversat fluviul și au frânt în două corpul Ra, înspăimântând și prima divizie. Rapid, hittiți au ajuns și la tabăra egipteană. Ramses își amintește, în memoriile sale: ”Nu exista niciun ofițer de rang înalt lângă mine, niciun conducător de car, niciun purtător de scut, infanteria și trupele mele se răspândiseră, niciunul dintre ei nu stăteau să lupte”. Atât în ”Arhiva oficială”, cât și în ”Poemul lui Pentaur” – două opere scrise la comanda lui Ramses al II-lea -, se povestește că singur, faraonul a putut îngrânge cele aproximativ două mii de care hittite, pe o parte din inamici aruncându-i în râul Orontes.

În relatările faraonului, se spune că bătălia de la Kadesh i-a conferit Egiptului dominație asupra Levantului. Cu toate astea, nu există nicio dovadă arheologică a prezenței egipetene în secolul al XIII-lea î. e. pe teritoriul amintit. Mai mult decât atât, aproximativ 15 ani după bătălie, Imperiul Hittit și cel Egiptean au încheiat un acord. Înafară de egalitatea dintre cele două state, acordul mai stabilește și că regiunea Kadesh va rămâne sub influență hittită – textul apare atât în Egipt, în Templul din Thebes, cât și pe o tabletă cuneiformă din capitala Hittitului, Hattusa.

Însă plasarea egipteană a textului, pe unul din pereții templului, nu atrage atenția în mod special. Mai mult decât atât, numărul de exemplare ale însemnărilor comandate de Ramses, ce s-au păstrat de-a lungul a mii de ani depășesc cu mult cele două dovezi ale tratatului dintre Egipt și Imperiul Hittit.

Dovezile concrete au fost descoperite mult mai târziu și vin sub forma unei colecții de scrisori scrise în akkadiană (limba de uz general a vremii) între Ramses și Hattusili III. Aceștia ar fi corespondat după tratat, iar în una dintre ele Hattusili chiar îl întreabă pe faraon de ce pretinde că bătălia de la Kadesh a fost o victorie, deși poporul hittit ”l-a învins pe Regele Egiptului”. În răspuns, faraonul afirmă că ”a fost ostilitatea unui zeu, care a cauzat probleme”.

Mitul că Ramses ar fi înfrânt de unul singur carele inamice este demontat în aceeași scrisoare. În ajutorul faraonului ar fi venit cele două divizii rămase în urmă, după care trimisese un sol nu cu mult înainte. Cu toate astea, multe pierderi au fi existat de ambele părți, de aceea istoricii tind să considere că bătălia de la Kadesh este și o victorie, și o pierdere, în același timă.

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus