Timpul.md

Actualitate 8 Septembrie 2017 | 09:34

Și dacă FC Barcelona se va muta în Franța? (Revista presei internaționale)

Iată întrebarea-provocare lansată de cotidianul francez cu profil economic Les Echos.

 Iată întrebarea-provocare lansată de cotidianul francez cu profil economic Les Echos.

În timp ce regiunea catalană pregătește un referendum pentru auto-determinare, publicul larg amator de fotbal își pune întrebări cu privire la viitorul marelui club de fotbal din Barcelona.

Mai precis: în ce campionat va juca FC Barcelona, în caz de secesiune?

Doar nu va fi ea condamnată să se confrunte pentru totdeauna cu cluburile mai mici din regiune, atunci când va părăsi liga spaniolă - și, odată cu aceasta, ciocnirile cu alte forțe iberice de prim rang, precum Real Madrid, Atlético, Valencia sau Sevilla?

Nici o problemă, ne liniștește președintele Comitetului Olimpic catalan: dacă vrea, Barca poate juca în Franța. Și de ce nu, din moment ce există deja cazul lui Monaco, ultimul campion al Ligue 1?

„Avantajul, spune el, este că ”totul a fost inventat, există cluburi străine care joacă în liga franceză. Există, de fapt, trei țări care mai permit aceasta. Barça va avea șansa de a alege unde vrea să joace", mai spune președintele Comitetului Olimpic Catalan, citat de Les Echos.




Câteva reacții la decizia Curții Europene de Justiție, care a stabilit obligativitatea cotelor de refugiați, culese de Eurotopics:

În Germania, publicația Tagesschau atrage atenția că, de acum, Ungaria și Slovacia trebuie să respecte hotărârea Curții. Acest lucru este valabil și pentru Polonia și Republica Cehă, care au respins în totalitate cotele.

Din contră, ”Europa construiește castele de nisip”, este replica publicației ungare Mandiner:

"Migranții doresc, în principal, să ajungă în Europa de Vest, în special în Germania și Suedia. Este greu de crezut că vor dori să rămână într-un oraș rătăcit în estul Bulgariei, în România rurală sau în nord-estul Ungariei. În acest context, cum intenționează UE să prevină fluxurile ilegale în interiorul granițelor sale? " întreabă publicația ungară.

Guvernul Slovaciei intenționează să accepte soluția Curții. Este o decizie corectă, constată cotidianul slovac Pravda:

"Pretențiile politicienilor noștri potrivit cărora câteva sute de musulmani ar putea schimba întreaga noastră societate, eurofobia insuportabilă după fiecare atac terorist din Europa și încercările de a exploata temerile oamenilor în scopuri politice sunt teme pe care trebuie să le gestionăm aici, acasă. Este important ca liderii noștri politici să nu reacționeze nervos - spre deosebire de cei din Ungaria, care au început deja să vocifereze. Nimeni nu vrea să sporească tensiunile acum în Europa ".

Visegrád se destramă, observă ziarul sloven Dnevnik:

"Slovacia manifestă mai multă dorință de a coopera și este mai puțin radicală decât Ungaria. Slovacia și Republica Cehă se bazează pe câștigarea susținerii Angelei Merkel, în timp ce Ungaria și Polonia sunt încă împotriva nucleului liberal al Europei și se reîntorc în trecut", scrie publicația slovenă.

În timp ce, în Austria, Die Presse atrage atenția că Europa de Est se simte părăsită.

"O mare parte a UE se simte deconectată. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nu a vizitat deloc aceste țări, dar se întâlnește cu Angela Merkel cu orice ocazie. Cu excepția Președintelui Consiliului, Donald Tusk, Europa de Est nu deține poziții de top. În plus, în cazul în care produsele alimentare ambalate în Europa de Est conțin mai puțin pește congelat decât cele expediate spre Vest, nimeni nu poate aștepta ca aceste țări să facă sacrificii în numele solidarității ".



Luna trecută, Rusia a finalizat o cale ferată care ocolește Ucraina, în regiunea Donbas. Aceasta riscă să transforme Ucraina într-o insulă, anulându-i rolul istoric de punte între est și vest. Iată concluziile unei analize publicate de Financial Times.

Insularizarea Ucrainei ar putea fi una dintre consecințele cele mai durabile și mai dăunătoare ale războiului. Nu cu mult timp în urmă, Ucraina spera să devină o poartă importantă de-a lungul rețelei de Belt and Road, inițiată de China și care se întinde în Eurasia și mai departe.

Noua cale feroviară realizată de o unitate militară rusă în Donbas eliberează transporturile ruse către Belarus și mai departe, către țările baltice.

Traficul de-a lungul rutei ar putea crește după ce mult-așteptatul coridor de transport Nord-Sud, care se întinde de la Moscova la Mumbai, va devini operațional. Dacă Ucraina rămâne decuplată , va pierde această oportunitate de creștere.

Rusia construiește, de asemenea, conducte care vor diminua dependența sa de Ucraina, care acum afectează aproape jumătate din exporturile de gaz rusesc spre Europa. Nord Stream 2 ar dubla capacitatea unei rute existente între Rusia și Germania.

Un alt proiect, Turkish Stream, prevede două conducte submarine care leagă Rusia de Turcia, prin Marea Neagră.

Ucraina are una dintre cele mai mari rețele feroviare din Europa, însă materialul său rulant e mult îmbătrânit și trebuie înlocuit. În timp ce majoritatea drumurilor nu respectă standardele internaționale. Porturile și fabricile trebuie la rândul lor modernizate astfel încât mai multe produse să respecte standardele UE.

Toate acestea vor necesita investiții și reforme pentru a reduce corupția și a promova investițiile străine. După cum proiectele de infrastructură ale Rusiei o arată, lumea nu stă pe loc. Iar fereastra spre vest a Ucrainei nu va rămâne deschisă pentru totdeauna.



Uraganul Irma este subiectul principal tratat de întreaga presă internaţională.

„Bilanţul uraganului Irma în Caraibe: pagube masive şi pierderi de vieţi omeneşti”, transmite BBC.

Uriaşul uragan Irma loveşte în Caraibe şi se îndreaptă spre Florida, scrie WASHINGTON POST. „Caraibele – lovite cu o forţă înspăimântătoare” – titrează New York Times. Considerat deja una din cele mai puternice furtuni înregistrate vreodată, uraganul Irma ar putea deveni şi unul din cele mai distrugătoare. „Nu există nimic asemănător”, mai scrie ziarul.

THE GUARDIAN citează un reprezentant al Crucii roşii britanice care apreciază că „Irma are potenţialul de a fi cea mai distrugătoare şi ucigaşă furtună din Caraibe de mulţi ani”.

„Apocaliptic” şi „catastrofal” caracterizează uraganul Irma locuitorii Antilelor, scrie ziarul belgian LE SOIR.
„Irma, un superuragan istoric în Antile”, titrează LE FIGARO, iar LA LIBRE BELGIQUE scrie că insulele Saint-Martin şi Saint-Barthélemy au fost devastate ca de o bombă atomică. Insula Saint-Martin este distrusă în proporţie de 95%, precizează ziarul. „Dacă un alt ciclon vine peste noi sâmbătă, nu o să ne mai numărăm morţii, ci supravieţuitorii”, declara preşedintele consilului teritorial francez din insula Saint-Martin, Daniel Gibbs, citat de ziar. Situaţia este cu atât mai dramatică, cu cât circa 7.000 de persoane din aceste insule au refuzat să fie evacuate, declară ministrul francez pentru teritoriile de peste mări, Annick Girardin.

Ziarul italian LA STAMPA titrează: Irma devastează Caraibele. Alarmă în Florida. ONU afirmă: sunt în pericol 37 de milioane de persoane. LA REPUBBLICA precizează: În Florida, începe evacuarea în Miami. 90% din suprafaţa insulelor Saint-Barthélemy şi Barbuda a fost măturată de vânturi având o viteză de 300 Km/oră. La Porto Rico jumătate din populaţie nu are electricitate. Pe coasta Statelor Unite se aşteaptă distrugeri mai mari decât cele provocate în 1992 de uraganul Andrew. Populaţia a golit supermarketurile şi staţiile de benzină.

Ziarul LE FIGARO titrează: „Cum pot fi despăgubite victimele uraganului Irma?” şi explică ce trebuie să facă cei afectaţi. „Pagubele produse de uraganul Irma pe insulele Saint-Martin şi Saint-Barthélémy sunt atât de mari, încât guvernul va trebui să declare în curând stare de catastrofă naturală, scrie ziarul.

EURONEWS informează despre verdictul Curţii Europene de Justiţie de respingere a contestaţiei Slovaciei şi Ungariei împotriva cotelor obligatorii de imigranți. Judecătorii au considerat că politica de relocare a imigranţilor reprezintă un răspuns „proporțional” care „permite Greciei și Italiei să facă față impactului crizei migrației din 2015”. Deși decizia Curții este finală, guvernul Ungariei a avertizat că „adevărata bătălie” abia acum începe. Peter Szijjártó, ministrul ungar de externe, a declarat presei că verdictul „periclitează securitatea și viitorul întregii Europe” şi că Budapesta se pregătește să ducă o „adevărată bătălie judiciară începând de acum”, potrivit cuvintelor sale preluate de agenția oficială MTI. Slovacia a afirmat că va accepta decizia, dar guvernul a anunțat că va continua să combată verbal politica. În urma verdictului CEJ, Comisia Europeană va fi în continuare în măsură să dispună statelor membre să preia cote de refugiați intrați în UE, statele riscând amenzi dacă nu se conformează.

Referitor la acest subiect, COURRIER INTERNATIONAL scrie: Adversar înverșunat al repartizării refugiaților decise la Bruxelles, guvernul Orbán se vede constrâns de către Curtea Europeană de Justiție să primească 1.294 de migranți sub pedeapsa unor sancțiuni financiare. Opoziția vorbește despre un verdict meritat, iar presa favorabilă puterii denunţă o mare nedreptate.

Guvernul separatist catalan a semnat un decret prin care convoacă un referendum de autodeterminare în regiunea de nord-est a Spaniei pe 1 octombrie, a informat un purtător de cuvânt al guvernului, scrie

LA LIBRE BELGIQUE. Textul, deschizând o criză foarte serioasă cu guvernul central, a fost semnat de către întregul cabinet, pentru a-şi marca astfel unitatea în faţa amenințărilor de urmărire judiciară care planează asupra membrilor săi. Pentru a le permite catalanilor să voteze, se va merge până la instaurarea unui „regim juridic excepţional”, care va prevala asupra tuturor normelor care ar putea intra în conflict cu legea, ceea ce este echivalent cu a spune dinainte statului și Justiţiei că deciziile lor vor fi ignorate.

Parchetul general spaniol a anunţat că va începe urmărirea penală împotriva liderilor catalani pentru convocarea referendumului de autodeterminare şi a adăugat că va confisca materialul electoral pregătit pentru această consultare. Urmărirea penală îi va viza pe liderii parlamentului catalan şi pe membrii guvernului, a precizat pentru presă procurorul general, Jose Manuel Maza.

Ca răspuns la aceste declaraţii, purtătorul de cuvant al guvernului catalan a afirmat că Barcelona se află într-o „stare latentă de asediu” impusă de Madrid.

Nici tema Brexit nu este ocolită de presa internaţională. Negociatorul şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, este „îngrijorat” din cauza ultimelor poziţii britanice, în special a celor privind frontiera irlandeză şi s-a declarat gata „să intensifice ritmul” negocierilor, informează LA LIBRE BELGIQUE. „Timpul care trece mă îngrijorează, sunt gata să accelerez, să intensific ritmul negocierilor”, a declarat el într-o conferinţă de presă.

„Regatul Unit ar vrea ca UE să suspende aplicarea legilor sale, uniunea vamală, piaţa unică, ceea ce ar fi o nouă frontieră externă” pentru ea, a spus Barnier. Şi Regatul Unit vrea să folosească Irlanda ca un fel de test pentru viitoarele relaţii vamale” cu UE. „Asta nu se va întâmpla”, a subliniat el.

rfi/rador

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus