Igor Corman: Scopul nostru este sa aducem R. Moldova in Europa

Nascut la 17 decembrie 1969 in Ciulucani, Telenesti. Studiaza la Facultatea de Istorie a USM, iar in 1992 absolveste Facultatea de Istorie a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi unde, in 1994, isi ia si doctoratul. In 1994-1995 face studii de post-doctorat la Universitatea din München. In 1995 este angajat in Ministerul de Externe. Intre 2004-2009 este Ambasador al Republicii Moldova la Berlin. Din septembrie 2009 este deputat in Parlamentul RM pe listele Partidului Democrat. Presedinte al Comisiei parlamentare pentru politica externa si integrare europeana. Vorbeste engleza, germana, rusa, franceza. Este casatorit si are doi feciori.

– Dle Corman, saptamana trecuta, comisia pe care o conduceti a avizat mandatul MAEIE pentru inceperea negocierii noului Acord politic bilateral cu UE. Este acest fapt un raspuns la recentele acuzatii ale opozitiei comuniste, precum ca Alianta pentru Integrare Europeana (AIE) mimeaza procesul de eurointegrare?

– Este, mai ales ca avizul in cauza s-a votat chiar a doua zi dupa ce fusesera lansate respectivele acuzatii, si a fost sustinut de toti cei 12 membri ai comisiei, sase din care sunt deputati PCRM. Este unul dintre putinele cazuri cand si ei au votat „pro”, fapt ce ne-a bucurat. Caci, e bine sa existe consens politic national in chestiunea integrarii europene, indiferent de rivalitatile noastre politice. In ceea ce priveste „mimarea” ce ni se imputa, este un nonsens – insasi crearea AIE si denumirea ei vorbesc despre scopul nostru bine determinat – sa aducem RM in Europa.

– Despre faptul ca integrarea europeana ar putea deveni o idee unificatoare pentru societatea moldoveneasca s-a vorbit nu o data, dar nu s-a intamplat…

– Vreau sa cred ca acest lucru este, totusi, posibil, pentru ca fara asta va fi mult mai greu si ne-o demonstreaza experienta tarilor care au aderat deja la UE. A existat o idee nationala care i-a unit pe toti, in pofida faptului ca si la ei s-au dus lupte politice, au fost alegeri. Interesul national trebuie sa predomine si toate fortele si energia noastre trebuie sa fie orientate in aceasta directie. Mai putin sa vorbim si mai mult sa facem, iar in ceea ce avem de facut sa avem si o abordare pragmatica. Cetatenii nostri vor sa se deplaseze liber in spatiul Schengen, sa aiba un nivel de viata apropiat de cel european, vor standarde si valori europene, stat de drept…

– Sa nu se teama sa traiasca…

– Asta, inainte de toate – cred ca cetatenii nostri sunt deja pregatiti pentru Libertate. De aceea, daca e sa ne referim la ce are de facut mai departe guvernarea, e foarte clar: la 12 ianuarie 2010 incepem prima runda de negocieri cu UE. Va fi creat un grup de negociatori in care vor intra viceministri de la toate ministerele implicate, sefi de directii etc., MAEIE avand rolul de coordonator. Ei vor lucra la cele patru blocuri ale viitorului Acord: 1) politic si de securitate (prezenta noastra in spatiul sud-est-european, cresterea rolului UE in solutionarea conflictului transnistrean si, mai ales, discutiile privind situatia post-conflict); 2) justitie si afaceri interne (actiunile pe care trebuie sa le intreprindem pentru liberalizarea regimului de vize – securizarea documentelor, a granitelor etc.); 3) economic (care presupune crearea zonei de liber schimb); 4) sectorial (aderarea la mai multe agentii, la Tratatul Comunitatii Energetice, la spatiul aeronautic comun si multe altele).

– Adica, piata avia va fi liberalizata, in RM aterizand si avioanele altor companii?

– Eu as spune altfel: se schimba regulile de joc, trecem la cele europene. Desigur, negocierile pe marginea acestor blocuri necesita multa munca si cat de repede vom ajunge la semnarea acordului de competenta si profesionalismul negociatorilor nostri va depinde. E important, de asemenea, ce actiuni vor fi intreprinse in paralel pe parcursul lui 2010. Toate reformele trebuie sa fie implementate, sa nu asteptam finalizarea negocierilor. Esentiala este si stabilitatea politica. Sa o spunem sincer: daca nu va fi ales presedintele si daca tara va fi aruncata iarasi in anticipate, chiar daca negocierile vor incepe la timp, ritmul si eficienta lor vor fi influentate negativ.

– Dupa 29 iulie se simte o inviorare a europenilor fata de RM, chiar daca nu e desemnata Comisia Europeana, chiar daca a existat „buturuga ceha” pentru Tratatul de la Lisabona… Sa insemne asta ca, in pofida declaratiilor facute in ultimii ani, pentru Europa conteaza, totusi, cine se afla la putere in RM?

– Europa are nevoie nu de declaratii, ci de actiuni concrete. Poti sa trimiti zeci de rapoarte precum ca ai facut reforme, dar daca nu ai democratie, stat de drept si presa libera, ai pierdut partida. Valorile democratice sunt mai importante pentru UE. Desigur, europenii au fost gentilomi cu fosta guvernare si au incercat s-o mentina pe calea cea buna, nu i-au inchis usa in nas, dar acum ei asteapta un nou inceput. Europa e interesata sa aiba stabilitate la hotar, securitate si sunt convins ca ne va ajuta in acest sens. RM e o tara mica si, cu mijloace mici, aici poti sa faci lucruri mari. In ceea ce ne priveste, trebuie sa profitam de deschiderea Europei.

– Liberalizarea regimului de vize tine de vointa politica ori de chestiuni tehnice?

– Se motiveaza prin chestiuni de ordin tehnic atunci cand nu exista vointa politica. Totodata, oricat de mare ar fi vointa politica, fara o baza tehnica nu poti misca din loc carul… Sa fim sinceri – in tarile UE exista reticenta fata de o noua extindere si fata de o eventuala deschidere a hotarelor. Iar politicienii trebuie sa tina cont de starea de spirit din societate. Pentru ca ei sa-si schimbe optica, e nevoie ca noi sa fim foarte activi si pe linie diplomatica, si pe linie parlamentara. Sa ne folosim toate argumentele, sa deschidem usile si sa ne facem auziti. Europenii trebuie sa aiba siguranta ca, daca deschid frontierele pentru moldoveni, in posesia pasapoartelor RM nu vor intra mii de „amatori” din spatii mult mai estice…

– Ce alte prioritati are comisia pe care o conduceti in parlament?

– Daca e sa vorbim de aspectul integrarii europene, in viitorul apropiat vom avea o viziune mai clara asupra dimensiunii parlamentare a Parteneriatului Estic, care e un nou instrument oferit Europei de Est si un pas inainte in cadrul Politicii Europene de Vecinatate. Din fericire, Parteneriatul Estic are un principiu clar de diferentiere si fiecare tara va dezvolta relatiile bilaterale cu UE – dupa cum merita si dupa cum poate. Deci, nu trebuie sa ne sperie ideea ca suntem in aceeasi „echipa” cu tarile din Caucaz sau cu Belarus. Totul depinde de noi, de felul in care ne vom misca.

– Care sunt relatiile cu colegii din Romania? Daca sunt…

– Pai, deocamdata, asteptam sa iesim din alegeri – si noi, si ei -, ca sa putem trece la actiuni concrete. Primul pas a fost facut deja – a fost semnata Conventia privind micul trafic la frontiera. Dar avem si alte lucruri importante de facut. Trebuie sa gasim solutii pentru Tratatul privind regimul de frontiera, care este un document mai mult tehnic, nu politic. Si, chiar daca va fi mai greu si va necesita mai mult timp, trebuie sa ne miscam si in sensul negocierii Tratatului politic de baza. Cum se va numi el si ce forma va lua – urmeaza sa vedem. In programul de guvernare al AIE noi am formulat o pozitie comuna clara: sa se negocieze in spirit modern, european acordurile interstatale cu Romania, astfel incat acestea sa corespunda intereselor ambelor tari. Cu certitudine, trebuie sa ajungem la niste compromisuri rationale si rezonabile, ca sa dispara toate suspiciunile si animozitatile existente in relatiile moldo-romane. Inclusiv pentru ca, uneori, prea putin ne cunoastem…

– Ne-ati reprezentat mai multi ani in Germania, fiind perceput, gratie profesionalismului, ca o cioara alba in armata de ambasadori numiti de fostul presedinte pe criterii strict clientelare. Se va schimba ceva aici? Vom avea vreodata ambasadori care sa lucreze la imaginea tarii, nu a partidului?

– Am avut norocul sa lucrez din 1995 in sistem si am mers pas cu pas spre functia de ambasador. Dar, cand spun unii ca am fost bun, ma intreb daca nu cumva au fost altii rai… Bineinteles ca vor urma schimbari radicale si in misiunile noastre diplomatice. Primii sase ambasadori au fost deja rechemati – unii pe motiv ca le expira mandatele. Cu siguranta, MAEIE are aici mult de prasit. Inainte de toate, urmeaza sa se faca o analiza profunda a situatiei si pe interior, si pe exterior, caci politica de cadre este complicata, necesita timp, mai ales in situatia cand nu e atat de usor sa pregatesti specialisti si nici nu-i ai depozitati undeva intr-o ladita. Cred ca este un proces care trebuie gestionat cu multa rabdare si atentie de catre Externe. Noi, in comisie, vom audia candidaturile propuse, ne vom expune opinia. Dar nu avem parghii directe prin care sa influentam procedura de numire a ambasadorilor.

– Va fi cumva si aici aplicat principiul algoritmului?

– Fereasca Dumnezeu! Acesta nu-i domeniu pentru algoritm.

– Care este relatia dvs. cu Berlinul? Va incearca nostalgiile?

– Au fost ani buni, in care m-am bucurat de deschiderea si relatia buna cu partenerii nostri de acolo, dar si de o atmosfera prielnica, pentru ca in perioada aceasta a avut loc extinderea Uniunii, RM a devenit vecina cu UE, respectiv a crescut interesul lor pentru acest spatiu. Din fericire, am pastrat legaturile cu Germania. Desi sunt cateva luni bune de cand m-am intors, sunt contactat frecvent de germani care vin la Chisinau – oameni de afaceri, parlamentari, reprezentanti ai unor fundatii politice. Interesul lor a crescut vizibil fata de noi. Dovada e Fundatia „Friedrich Ebert”, care activeaza de peste sapte ani in RM, dar si faptul ca, in octombrie, si-a deschis birou oficial la Chisinau si Fundatia „Konrad Adenauer”… Voi incerca si in continuare sa-mi aduc contributia la consolidarea relatiilor dintre Germania si RM. Si daca am reusit sa cream, la Berlin, Forumul germano-moldav – in care participa politicieni, deputati din toate fractiunile, reprezentanti ai cercurilor de afaceri, culturale, stiintifice etc. -, de ce sa nu existe si aici un Forum moldo-german, care sa-i adune pe toti cei care au tangente cu Germania? Ar fi o platforma extraordinara pentru consolidarea relatiilor dintre cele doua tari si as vrea s-o realizez.

– Ce alte state ar putea sa mai vina spre noi, in sprijinul RM?

– Daca vorbim de tarile mari europene, aici exista un mare potential. Trebuie sa muncim pentru a avea o relatie mai stransa cu Franta. Inteleg ca Franta, spre deosebire de Germania, priveste in alta directie, spre bazinul Marii Mediterane, unde are interese legitime, dar cand totul se reduce la constatarea faptului ca facem si noi parte din familia francofona… e prea putin. Ar trebui sa avem si la nivel politic o relatie mai stransa, sa fim auziti si la Paris. O alta tara strategica este Italia. Dar nu putem ignora nici alti membri ai UE si trebuie sa profitam la maximum de legaturile si deschiderea pe care le avem din partea ?arilor Baltice, a Ungariei, Poloniei, ca sa nu mai vorbesc de Romania si Bulgaria, care au trecut recent printr-un proces greu de tranzitie si care, poate, ne inteleg cel mai bine.

– Exista vreo sansa ca RM sa devina un spatiu atractiv pentru investitii?

– Eu cred ca ar trebui sa devina, mai ales ca avem si o situatie foarte prielnica pentru aceasta. Chiar daca nu suntem interesanti ca piata, fiind prea mici, ar trebui sa profitam, bunaoara, de faptul ca avem acorduri de comert liber cu toate statele CSI, cu cele din Europa de Sud-Est, sau ca beneficiem de preferintele autonome comerciale din partea UE. Astfel, daca un investitor investeste in RM, marfa produsa poate fi exportata, fara taxe, intr-un spatiu enorm. Dar noi pana acum nu am fost capabili sa folosim aceasta situatie prielnica, pentru ca nu a existat climatul investitional necesar. Investitorul, cand vine, are nevoie de siguranta, sa stie ca, dupa o anumita perioada, nu va fi „rugat” sa paraseasca tara si sa-si piarda toate investitiile. Investitorul are nevoie de un stat de drept, ca judecata sa fie judecata si el sa fie protejat, daca apar litigii… Si asta a lipsit. Misiunea noii guvernari e sa demonstreze ca s-a schimbat radical climatul investitional, ca aici se poate investi in siguranta. Fara asta nu prea vad cum am putea, intr-o perioada rezonabila de timp, sa cream noi locuri de munca si sa dezvoltam eficient economia. Precum nu vad cum ar putea sa patrunda marfurile noastre, care nu prea rezista concurentei, pe pietele europene. Iar investitorul vine cu tehnologii si standarde de calitate. Totul e legat… Sprijinul financiar pe care il negociem acum cu structurile internationale este pentru o durata scurta, ca sa iesim din impasul in care ne-am pomenit si sa scapam de mostenirea pe care ne-a lasat-o fosta guvernare. Dar, pe termen mediu si lung, nicio tara nu s-a dezvoltat fara investitii care sa relanseze economia reala.

– Cand mergeti seara la culcare, va ganditi ca totul ar putea sa se rupa intr-o zi?

– Nu, desi eu nici n-am asteptat ca totul va fi usor. Trebuie sa fim constienti ca astazi suntem intr-un fel de tranzitie de la ceea ce a fost timp de opt ani la… ceea ce trebuie sa fie de fapt. Si nu poti trece, intr-o zi, de la negru la alb – intotdeauna exista si o zona gri. Nu e usor, mai ales ca Alianta e constituita din patru partide, si aici nu pot sa nu-mi amintesc de nemti, care spun ca o coalitie trebuie sa fie din cel mult doua parti. Iar noi incercam sa demonstram ca e posibil si in patru… Este un lucru normal sa avem greutatile de acum, desi eu cred ca deja invatam sa lucram in coalitie. Si cel mai important e ca aceasta Coalitie de guvernamant are un scop foarte clar si concret – sa asigure o transformare democratica a tarii.

– Va multumim pentru interviu si va dorim succes.