Timpul.md

Istorie 2 Februarie 2017 | 09:00

În culisele Istoriei: TIMPUL LOR ȘI TIMPUL NOSTRU

Mersul nostru înainte poate fi determinat cu exactitate doar în cazul când comparăm timpul nostru, faptele noastre cu timpul predecesorilor noștri, cu faptele lor.

19 ianuarie 1918
Este format noul Guvern al Republicii Democratice Moldoveneşti, condus de Daniel Ciugureanu.

22 ianuarie 1918
Parlamentul României expediază pe adresa Sfatului Ţării o telegramă în care aduce mulţumiri Parlamentului Republicii Moldoveneşti pentru felicitarea în legătură cu reluarea lucrărilor de către Legislativul român.
Sfatul Ţării ia act de nota ministrului Franţei în România, Saint-Aulaire, în care se sublinia garanţia neamestecului trupelor române (sosite aici la cererea puterii legale) în problemele politice ale Basarabiei.

23 ianuarie / 5 februarie 1918
Petersburg

Telegrama agentului diplomatic al Serbiei în Rusia, Spalajkovic, către Ministerul de Externe al Serbiei, privind măsura luată de Guvernul rus de a expulza misiunea română.
Ministerul Afacerilor Externe
Secţia politică
23 ianuarie 1918
Corfu
Telegramă
Expediată din Petrograd la ora 9:20 a.m.
Primită la Corfu, 23 ianuarie, ora 10 a.m.

PERSONAL. După amiază, Guvernul rus a comunicat trimisului român să plece în aceeaşi zi din Rusia cu toată misiunea, în caz contrar a ameninţat că îl va alunga şi a respins cererea de a prelungi termenul în vederea pregătirii pentru călătorie. Aseară, legaţia română a plecat prin Finlanda în Suedia. Planul bolşevicilor este o revoluţie în România şi intrarea acesteia împreună cu Basarabia, ca o republică română unică, în componenţa Republicii Federative Ruse. După victoria bolşevicilor în Ucraina, care va duce la încheierea păcii, România nu va putea continua războiul şi va trebui şi ea să încheie pace, pentru care va primi probabil consimţământul Aliaţilor. Am impresia că acesta este planul lui Brătianu, pentru care lucrul principal este de a asigura României Basarabia atât de la Aliaţi, cât şi de la adversari.
Nr. 81
Spalajkovic
(Mărturii. 1918 LA ROMÂNI, Desăvârşirea unităţii naţional-statale a poporului român, vol. II, Bucureşti, 1983)

24 ianuarie 1918
Sfatul Ţării adoptă Declaraţia de independenţă a Republicii Democratice (Populare) Moldoveneşti care a fost difuzată în foi volante, în nr.10 din 29 ianuarie 1918 a ziarului „Cuvânt Moldovenesc”:
„Proclamarea neatârnării Republicii Moldovenești. Declarația Sfatului Țării din 24 ianuarie 1918.

„Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicii Moldovenești!
Marea revoluție rusească ne-a scos din întunericul de robie, în care am trăit atâta amar de vreme, la calea sloboziei, dreptății și frăției! Prin jertfa și osteneala voastră a tuturora, țara noastră, înfăptuindu-și dreptul dobândit de revoluție, de a-și hotărî singură soarta, s-a declarat republică democratică slobodă.
Înfrățiți prin sângele vărsat sub steagurile revoluției, noi ne-am arătat dorința neclintită să trăim în unire cu republicile ce s-au înființat pe pământul fostei împărății rusești, alcătuind toți la un loc marea republică democratică federativă rusească.
Dar vremurile sunt schimbătoare și împrejurările politice de azi împiedică cu desăvârșire înfăptuirea acestei uniri. Republica Democratică a Ucrainei, vecina noastră de peste Nistru, s-a proclamat neatârnată și noi astfel ne-am despărțit de Rusia și republicile alcătuite în vechile ei hotare.
În astfel de împrejurări și noi suntem siliți să ne proclamăm, în unire cu voința norodului, republică democratică moldovenească slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor.
Proclamarea neatârnării este o cerință a vremii, căci Republica Moldovenească nu mai poate aștepta de la nimeni orânduirea vieții sale și popoarele republicii trebuie să înțeleagă, că viitorul lor atârnă numai de la dânsele și că acest viitor poate să fie înfăptuit numai prin așezământul înalt de ocârmuire - Sfatul Țării și stăpânirea pusă de el - sfatul miniștrilor.
Republica Moldovenească neatârnată își pune ca scop pacea și înțelegerea prietenească în viața politică și economică cu toate țările îndepărtate și vecine, socotind războiul ca cel mai vrăjmaș dușman al noroadelor și țărilor. Deci, în politica sa din afară, Republica Moldovenească neatârnată va urmări încheierea cât mai degrabă a păcii obștești democratice în înțelegere cu toți întovărășiții.
În politica sa lăuntrică Republica Moldovenească neatârnată, chezășluind drepturi depline tuturor națiilor, va urma mai departe cu întărirea slobozeniilor câștigate prin revoluție și vestite prin declarația Sfatului Țării de la 2 decembrie anul 1917.
Îndeosebi, Sfatul Țării și sfatul miniștrilor Republicii Moldovenești se va sili să cheme cât mai degrabă adunarea poporană pe temeiul glăsuirii obștești, care va hotărî desăvârșit rânduiala lăuntrică în țară și legăturile ei de unire cu alte țări, dacă aceasta o va cere binele popoarelor republicii noastre.
În al doilea rând, Sfatul Țării și sfatul miniștrilor Republicii Moldovenești neatârnate au grijă să hotărască în cel mai scurt timp treaba pământului. Acesta va trece în mâinile plugarilor fără plată, pe temeiul împărțirii drepte, după cum s-a spus în declarația de la 2 decembrie.
Afară de asta Sfatul Țării și stăpânirea Republicii Moldovenești au în vedere să lucreze în cel mai scurt timp un șir întreg de zacoane (n.red.: legi) și măsuri, care să îndestuleze nevoile de azi ale țării, în scopul de a o scoate din bezna întunericului, sărăciei și foamei.
Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicii Moldovenești!
Suntem la cotitura cea mai însemnată a istoriei noastre!
De la conștiința și înțelepciunea voastră atârnă viitorul țării. Prin venirea oștilor frățești române pe pământul republicii noastre s-a întocmit o stare prielnică pentru munca harnică și orânduită pe toate ogoarele vieții. Oștile românești au venit să apere drumurile de fier și magaziile de pâine pentru front; dar ființa lor pe pământul nostru ajută la așezarea rânduielii în țară și de azi înainte roada muncii fiecărui cetățean al republicii este chezășluită împotriva lăcomiei răufăcătorilor.
Alt scop oștile românești pe pământul Republicii nu au.
Toate zvonurile, cum că românii au venit să ne cuprindă țara și să ne stăpânească, nu se potrivesc cu adevărul și se împrăștie de dușmanii republicii noastre. Că oștile românești nu ne primejduiesc neatârnarea, slobozenia și drepturile câștigate prin revoluție, - chezășie ne sunt Franța, Anglia și America cu mărturiile lor, precum și declarațiile împuterniciților României.

Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicii Moldovenești!
Fiind încredințați că zidirea vieții noastre nu va fi atinsă de nimeni și că nimic nu primejduiesc neatârnarea și slobozeniile, dobândite prin revoluție, noi vă chemăm pe toți spre unire, spre muncă pașnică și liniște, pentru binele și folosul tuturor noroadelor Republicii Democratice Moldovenești, de acum și pururea neatârnate.
Primită de Sfatul Țării la 24 ianuarie 1918. „(Ștefan Ciobanu „Unirea Basarabiei” (Chișinău, 1993, pag. 197-199).
31 ianuarie 1918
Ziarul Cuvânt moldovenesc publică o Chemare a scriitorilor români către neamul moldovenesc din Basarabia (semnată de Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Radu Rosetti, N. Beldiceanu, Ion Minulescu, Mircea Rădulescu, Nichifor Crainic ş.a.), din care cităm: „În aceste clipe, când armata noastră biruitoare la Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti intră în Basarabia... inima noastră saltă de cea mai curată fericire. Acum un veac şi mai bine, împrejurări vrăjmaşe ne-au răzleţit şi între noi, fraţi buni de acelaşi sânge, s-a ridicat un zid de negură. Apăsaţi de groază şi de întunericul ţarist, fără libertăţi şi fără lumină, aţi trăit Dumnezeu ştie cum... Dar a venit slobozenia. A sosit ceasul cel mare, întru care atâta am nădăjduit să ne întindem mâinile şi să ne îmbrăţişăm. A venit, fraţilor, vremea ca neamul moldovenesc să nu mai cunoască hotar pentru dragostea lui, pentru limba noastră cea dulce. Cultura, limba şi şcoala noastră de acum trebuie să se unească pe veci şi nedespărţiţi vom rămâne până la sfârşitul sfârşitului...”
(Istrati Eugenia, Popovschi Valeriu „77 de ani de la unirea Basarabiei cu România”//Destin românesc. - 1995.-nr.1).

1918, februarie 17 (st.v.). Nota Guvernului Republicii Democratice Moldoveneşti către Guvernul Român
Februarie 17, anul 1918
Republica Democratică Moldova
Ministerul Afacerilor Străine
Nr. 650 Chişinău
Excelenţă,
Am onoarea a vă înainta aici, alături, Declaraţia din 24 ianuarie 1918 a Sfatului Ţării prin care Republica noastră a rupt orice raporturi de dependenţă cu Rusia şi s-a declarat cu totul neatârnată.
Preşedinte al Republicii Democratice Moldoveneşti a fost desemnat dl. Inculeţ, actualul preşedinte al Sfatului Ţării.
Acest act istoric s-a făcut cu votul unanim al deputaţilor din Sfatul Ţării şi cu asentimentul entuziast al întregului popor din Republica Moldovenească.
Profităm de această ocazie, Excelenţă, spre a vă asigura că Guvernul Republicii, reprezentând un popor liber pe destinele sale, va stabili cât mai curând cu putinţă raporturile strânse şi frăţeşti cu Regatul Român de care suntem legaţi atât prin interesele vecinătăţii, cât şi prin comunitatea rasei.
Primiţi, vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei noastre consideraţiuni.
Ministru al Afacerilor Străine
ss.I.Gh.Pelivan
Excelenţei sale
Domnului Al. Averescu, prim-ministru şi ministru de Externe al României

19 februarie / 3 martie 1918
Viena
Telegrama Biroului de evidenţă a Marelui Stat Major al armatei austro-ungare către O. Czernin, prin care retransmite nota radio interceptată a guvernului Republicii Moldoveneşti care aduce la cunoştinţa guvernelor europene şi guvernului american, constituirea Republicii Moldoveneşti, ca stat naţional independent.

Nr. 3474
Telegramă
Biroul de Evidenţă al marelui Stat Major
datată Viena, 3 martie 1918
Cifrat. Secret Expediată: ora 10,55 a.m.
Nr. 1366/R.H. Sosită: ora 11,15 a.m.

STAŢIA radio Vaslui (română) către Brăila (?) în limba franceză, la 3 martie ora 2 a.m.
Către Guvernul imperial din Berlin şi către Guvernul imperial din Viena. Guvernul Republicii Moldoveneşti, constituite între Nistru şi Prut, are onoarea să aducă la cunoştinţă Guvernului imperial regal că prin hotărârea Parlamentului Moldovean, numit Sfatul Ţării, din 24 ianuarie stil vechi, Republica Moldovenească s-a declarat independentă, republică ce a apărut până la 24 ianuarie 1918 federaţiei celorlalte republici constituite pe teritoriul fostului imperiu rus. Guvernul Republicii Moldoveneşti roagă insistent guvernul imperial (regal) să ia la cunoştinţă această declaraţie şi să recunoască existenţa Republicii Moldoveneşti ca un stat naţional independent, absolut suveran. Rugăm înaltul guvern imperial să dea un răspuns guvernului republicii. Guvernul Republicii a dorit să participe la tratative de pace ale Puterilor Centrale cu guvernele din Petrograd şi Kiev şi a trimis deja la 5 ianuarie 1918 reprezentanţi la Brest-Litovsk, care totuşi au fost împiedicaţi de maximalişti şi n-au putut părăsi teritoriul Republicii Moldoveneşti, deoarece căile de legătură cu nordul (?) şi cu Rusia sunt întrerupte.
Chişinău, 11 februarie 1918
Preşedinte al Consiliului de Miniştri: Ciugureanu
Ministru pentru afacerile externe: Pelivan
Notă: Acelaşi text, cu omiterea pasajului: „Guvernul Republicii Moldoveneşti a dorit…” până la capăt a fost transmis: către Guvernul imperial din Constantinopol şi către guvernul regal din Sofia şi cel din Salonic, pentru Guvernul francez cu următorul început: „Către Guvernul francez al Republicii franceze, la Paris, cu rugămintea de a comunica textul şi guvernelor următoarelor ţări: Guvernului imperial-regal al Marii Britanii, guvernului regal al Italiei, Belgiei, Greciei, guvernului Republicii Statelor Unite, Spaniei, Suediei, Norvegiei, Olandei, Danemarcei, Elveţiei, Portugaliei.”
(Mărturii. 1918 LA ROMÂNI, Desăvârşirea unităţii naţional-statale a poporului român, vol. II, Bucureşti, 1983)

1918, februarie (st.v.). Radiograma trimisă de Guvernul Republicii Moldoveneşti Guvernului Republicii Ucrainene cu privire la participarea reprezentanţilor Republicii Moldoveneşti la Tratativele preliminare de pace de la Bucureşti

După informaţiunile primite, Guvernul Republicii Ucrainene ia asupra sa reprezentarea intereselor Republicii Moldoveneşti la Conferinţa de Pace din Bucureşti, care doreşte să aibă la Conferinţă, alături cu delegaţii din partea Republicii Ucraina şi delegaţi ai săi, împuterniciţi de a lua parte la rezolvarea chestiunilor care intră în competenţa exclusivă a Republicii Moldoveneşti independente.

Având în vedere declaraţiile repetate de mai multe ori ale Radei Ucrainene despre susţinerea principiului autodeterminării naţionalităţilor, pentru care a luptat şi ea ca şi Guvernul Republicii Moldoveneşti, şi pe care l-a confirmat în diferite acte oficiale şi promisiuni, începând cu consfătuirea comisarilor guberniali şi a reprezentanţilor comitetelor executive guberniale ale Ucrainei şi Basarabiei din 25 iulie anul 1917,

Guvernul Republicii Poporane Moldoveneşti cu onoare roagă Guvernul Ucrainei a comunica întrucât aceste ştiri sunt exacte şi dacă sunt exacte, de care (principiu) a fost călăuzit Guvernul Ucrainean, făcând paşi care merg în contrazicere cu interesele de stat ale Moldovei.
Guvernul Republicii Moldoveneşti consideră de datoria sa să reamintească Guvernului Ucrainei următoarele: după alcătuirea Guvernului Republicii Moldoveneşti, Rada Centrală din Kiev nu o dată s-a adresat Republicii Moldoveneşti cu diferite chestiuni în aşa termeni, cu care ea se adresa altor regiuni autonome, create pe teritoriul fostului Imperiu Rus, după cum aceasta se vede din telegrama de la 27 noiembrie 1917, semnată de Vinicenko şi Şulghin, telegrama de la 20 decembrie 1917 şi telegrama de la 12 decembrie 1917 în care reprezentanţii Republicii

Moldoveneşti erau invitaţi să ia parte la Conferinţa de Pace de la Brest-Litovsk, aceasta fiindcă Rada avea să-şi apere numai interesele sale.
În proiectul organizării Ucrainei din 15 septembrie 1917 se spune că teritoriul Ucrainei cuprinde guberniile Kiev, Podolia, Volânia, Holm, Cernigov, Poltava, Ekaterinoslavul şi Taurida, fără regiunile locuite de neucraineni. Universalul de la 7 noiembrie 1917 declară că teritoriul Ucrainei cuprinde guberniile: Kiev, Podolia, Volînia, Cernigov, Poltava, Harkov, Herson, Ekaterinoslav şi Taurida fără Crimeea.
Universalul de la 12 ianuarie 1918 declară independenţa Ucrainei în graniţele arătate mai sus.

Având în vedere toate cele de mai sus, Guvernul Republicii Moldoveneşti socoate că numai el singur, fără niciun fel de amestec din afară, are dreptul de a reprezenta şi apăra interesele de stat ale republicii neatârnate a Moldovei şi încă o dată are onoarea a ruga Guvernul Ucrainean să binevoiască a da în această chestiune lămuririle cuvenite, mai cu seamă că din momentul înfiinţării acestor republici, guvernele lor au mers mână în mână, întotdeauna găsind sprijin unul în altul şi ţinând amândouă spre apărarea intereselor naţionale şi de stat a ţărilor vecine.

26 februarie 1918
La Iaşi soseşte o delegaţie basarabeană (I.Inculeţ şi D.Ciugureanu) care mulţumeşte Guvernului român pentru ajutorul acordat. În cadrul întrevederilor pe care le-a avut cu prim-ministrul Alexandru Averescu, delegaţia a discutat în linii mari chestiunea unirii Basarabiei cu România.
O cronologie de acum 99 de ani - ca o lecție ce merită să fie însușită...
În imagine:
Un grup de refugiați bucovineni și ardeleni la Chișinău, 1918


Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus