Ingrijorati de decadenta Barcelonei si de cumintenia Amsterdamului

De douazeci de ani, metropola catalana si-a format o imagine de oras vechi, modern si dinamic, unde se traieste bine. Dar marketingul are limitele sale, iar in acest moment o serie de scandaluri afecteaza reputatia orasului, spre marea surprindere a autoritatilor locale. Primarul Barcelonei, Jodi Hereu, a luat atitudine, acum o saptamana, fata de „campania de discreditare” a carei victima ar fi capitala Cataloniei.

Fara a identifica agresorii, e i-a denuntat „pe cei care lanseaza bombe pentru dezamagirea masiva impotriva orasului”. S-a referit, probabil, la antropologul Manuel Delgado, care inca in 2007 se intreba, in eseul sau „La Ciudad mentirosa” („Orasul mincinos”) asupra „inselaciunii si saraciei modelului Barcelona”. Iar in 2008, Joan Ramon Resina, profesor de literatura si de cultura spaniola, scria despre „Vocatia de modernitate a Barcelonei” si despre riscul de a vedea orasul „murind din cauza succesului sau”, dupa ce a fost promovat ca „un produs de consum”.

Primul scandal a izbucnit in septembrie cu publicarea unor fotografii socante in cotidianul El Pais. In acestea se puteau vedea doi barbati, cu pantalonii pe vine, intretinand relatii sexuale cu prostituate, intr-un loc public. Si asta se intampla nu intr-un colt obscur de la periferia orasului, ci sub arcadele foarte turisticei piete Boqueria, de-a lungul Rambla – aceasta axa de un kilometru si jumatate, pe unde trec in fiecare an 78 de milioane de persoane, majoritatea turisti. In fata acestei discreditari, presa locala cheama la mobilizare, mai ales institutiile culturale, pentru a crea – deoarece nu e ceva ce poate fi refacut – „marca Rambla”. La randul sau, primarul ii provoaca pe cei care sunt pesimisti: „Sa vina la Ciutat Vella si sa constate lupta pe care o ducem pentru a salva si pentru a da un exemplu de centru istoric reabilitat”.

Cu interdictii, „toleranta zero” si regulamente, capitala olandeza isi pierde treptat caracterul tolerant si deschis si cultura sa alternativa trepidanta. Iar opozantii acestei normalizari incep sa vocifereze. Pe terasele din Amsterdam este acum interzis sa bei o bere stand in picioare – pentru a protesta, in aceasta vara, mii de oameni au baut bere in picioare pe Noordermarkt. La mijlocul lunii noiembrie, o noua manifestatie a avut loc pe Dam [piata centrala] contra „standardizarii” capitalei. In acelasi timp, o dezbatere asupra culturii alternative a fost deschisa in oras ca urmare a retragerii licentei lui „Stubnitz”, o fosta nava est-germana transformata in centru cultural itinerant, in prezent acostata la chei in portul Amsterdam.

Dezbaterea a fost organizata de cateva asociatii de cultura alternativa, care se tem ca spatiul dedicat subculturilor va fi alungat din oras. „Amsterdam vrea sa fie privit ca un oras creativ, spune Hay Scheepmakers, unul dintre initiatori, dar toata atentia este centrata pe curentul principal, pe cand totul devine din ce in ce mai dificil pentru marginali”. El considera ca o metropola culturala trebuie sa creeze spatiu pentru acestia si citeaza, ca exemple, festivalul de arte Robodock, care cu greu isi gaseste un loc, si NDSM, un fost santier naval devenit centrul culturii alternative [unde 250 de artisti lucreaza in toate domeniile], ce a fost vandut unui promotor imobiliar.