Preluand conducerea Parlamentului si formand Guvernul, in conditiile in care Presedintia statului s-a vacantat prin plecarea lui Vladimir Voronin, Alianta pentru Integrare Europeana a trimis in opozitie partidul comunistilor moldoveni.
„Fortele proeuropene au invins fortele proruse!”, exclama comentatorii occidentali care reduc totul la geopolitica, perpetuand limbajul maniheist al Razboiului rece si al recentelor pseudo-revolutii portocalii. In realitate, daca geopolitica are legatura cu schimbarile de la Chisinau, nu despre victoria unui „combatant” asupra altuia trebuie de vorbit, ci despre un armistitiu. De aici se poate merge spre pace sau spre alt razboi. In cazul controverselor cronice care anima tensiunile din spatiul post-sovietic devenit vecinatate comuna a UE si a Federatiei Ruse, actorii globali sunt si parte a problemei, nu doar a solutiei.
Fara rivalitatile acestora in zonele amintite, stabilitatea si securitatea locala ar fi repede dobandite. Putem spune deci ca in R. Moldova nu partidele proruse si proeuropene se lupta, ci interesele Rusiei si ale Occidentului se ciocnesc prin intermediul unor jucatori autohtoni. Comunistii domnului Voronin nu au putut valorifica succesul electoral obtinut la alegerile din aprilie 2009 inclusiv, intrucat nu au primit ajutorul Moscovei. Alianta pentru Integrare Europeana a putut accede la putere in urma alegerilor din iulie 2009 datorita formulei politice promovate de social-democratii moldavi care, acceptand integrarea unor lideri reformisti din tabara comunista si reusind astfel sa preia o parte a electoratului comunist, au schimbat raportul de forte in Parlamentul de la Chisinau. UE a incurajat strategia cu pricina, iar Rusia nu i s-a opus. Ce urmeaza?
Potrivit logicii confruntationiste, „proeuropenii” ar putea cocheta cu ideea unei alte runde de alegeri anticipate, in masura in care nu vor reusi sa obtina suficiente voturi spre a desemna si un sef al statului pe gustul lor. Ei se vor gandi, desigur, ca in buna traditie a acelor locuri guvernul castiga, de regula, alegerile. Asta ar insemna insa nu doar perpetuarea de catre succesorii regimului Voronin a metodelor de care chiar ei au acuzat amintitul regim, dar si legitimarea gherilei populiste a „prorusilor”, menita sa induca nelinistea sociala care la urne se traduce in vot negativ la adresa puterii in exercitiu. Strategia din urma e usor de promovat, daca tinem seama de situatia economica dezastruoasa in care se afla R. Moldova. Asta ar insemna instabilitate politica, mizerie sociala si alienare nationala.
Este deci esential ca rivalitatea dintre „proeuropeni” si „prorusi” sa inceteze atat pe teren, cat si in limbajul mediatic, in dimensiunea istorica, precum si in cea mitologica. „Proeuropenii” si „prorusii” ar trebui sa faca loc „promoldovenilor” interesati de asigurarea prosperitatii economice si justitiei sociale prin solidaritate launtrica; de progresul democratic si afirmarea identitatii nationale pe cai naturale, iar nu prin import de modele sau siluire politica. R. Moldova are urgenta nevoie de integrare moldoveana – adica de coerenta si coeziune sociala, economica, culturala si teritoriala interne – inainte de a vorbi despre integrarea europeana.
In ce masura noua putere de la Chisinau are resurse spre a merge in atare directie? Salariile, pensiile si locurile de munca, sanatatea, scoala si cultura, securitatea individuala, cea colectiva si cea de mediu reclama fonduri considerabile. UE si Rusia ar trebui sa se puna de acord asupra unei formule de ajutor masiv de urgenta. A reda R. Moldova cetatenilor ei printr-un efort politico-financiar ruso-european ar fi un exercitiu de politica externa comuna in vecinatatea comuna spre un castig comun. Intarit de atractivitatea oportunitatilor socio-economice si a linistii politice moldave, el ar putea da un impuls si populatiei din stanga Nistrului spre a-si desemna lideri de orientare progresista care sa duca discursul autodeterminarii transnistrene din zona segregarii, exclusivismului si jocului de suma nula, spre rationalism, pozitivism, modernitate si europenitate.
Adrian Severin este deputat in Parlamentul European, fost ministru de Externe al Romaniei
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
