Timpul.md

Actualitate 22 Aprilie 2020 | 19:59

INTERVIU / Alexandru Tănase: Simpla dorință a președintelui nu este suficientă pentru declanșarea alegerilor anticipate

 

- Aseară, Igor Dodon a declarat că ar exista probabilitatea organizării scrutinului parlamentar împreună cu alegerile prezidențiale. Aș dori să vă întrebăm, cât e de posibil acest scenariu? Sau acesta ar fi un joc al lui Dodon pentru ca PDM să voteze acest credit rusesc?

Alexandru Tănase: Simpla dorință a președintelui nu este suficientă pentru declanșarea alegerilor anticipate. Un prim detaliu de care trebuie să ținem cont ține de faptul că potrivit art. 85 (4) din Constituție, Parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de urgență. În condițiile actuale, starea de urgență va dura cel puțin până la 15 mai 2020, iar acest termen ar putea fi prelungit.

Există prevederi constituționale certe în acest sens, precum și o amplă jurisprudență a Curții Constituționale (CCM), care fac imposibilă dizolvarea voluntaristă a Parlamentului. Articolul 85 din Constituție prevede doar două situații când Parlamentul poate fi dizolvat: „imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni”. Nici una din cele două condiții nu sunt întrunite astăzi, prin urmare orice discuții despre alegerile parlamentare anticipate sunt pur ipotetice.

- Chiar dacă au o natură ipotetică, în ce termene acestea pot avea loc?

Alexandru Tănase: Posibilitatea declanșării alegerilor anticipate concomitent cu alegerile prezidențiale trebuie subordonată termenelor constituționale, care sunt rigide și care nu pot fi ocolite. Art.85 alin. (4) din Constituție stabilește că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.

Articolul 80 alin. (1) din Constituție prevede că mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului. Președintele Igor Dodon a depus jurământul la data de 23 decembrie 2016, ceea ce înseamnă că termenul de 6 luni înainte de expirarea celor 4 ani de mandat, după care dizolvarea parlamentului devine imposibilă, este 23 iunie 2020.

Una dintre cele două circumstanțe care permit dizolvarea Parlamentului, și anume blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, în condițiile actuale, deja nu este incidentă, pentru că s-ar depăși termenul de 6 luni în interiorul căruia este interzisă dizolvarea parlamentului. Teoretic, rămâne doar imposibilitatea formării Guvernului ca circumstanță care ar putea justifica dizolvarea parlamentului. Dacă ne-am confrunta cu imposibilitatea formării Guvernului, președintele ar mai avea două luni de zile în care ar putea semna decretul de dizolvare a Parlamentului.

După cum menționam mai sus, pentru a putea declanșa mecanismul de dizolvare, Parlamentul trebuie să fie incapabil să formeze un Guvern în termen de 45 de zile de la prima solicitare. Având în vedere faptul că data limită a posibilității de dizolvare a Parlamentului este 23 iunie 2020, pentru a se putea încadra în acest termen, ar urma ca Guvernul să demisioneze până pe data de 8 mai 2020, astfel încât până pe 23 iunie 2020 să expire termenul de 45 zile pe care Parlamentul îl are la dispoziție pentru formarea unui nou Guvern.

Prin urmare, numai dacă până la data de 8 mai 2020 Guvernul va demisiona, iar în termen de 45 de zile nu va fi învestit un nou guvern, teoretic ar fi posibilă dizolvarea Parlamentului. În cazul în care acest lucru nu se va produce în aceste termene, dizolvarea Legislativului va fi posibilă doar după desfășurarea alegerilor prezidențiale.

- Poate fi organizat scrutinului parlamentar concomitent cu alegerile prezidențiale?

Alexandru Tănase: Articolul 61 alin.(3) din Constituție stabilește că alegerile deputaților în Parlament se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. Astfel, dacă am admite că cel târziu pe 23 iunie 2020 este semnat decretul de dizolvare a Parlamentului, termenul limită de organizare a alegerilor parlamentare anticipate ar fi 23 septembrie 2020.

În același timp, alegerile prezidențiale nu pot avea loc mai devreme de data de 23 octombrie 2020 (alegerile prezidențiale trebuie să aibă loc cu cel puțin 30 de zile și cel mult 60 de zile înainte de expirarea mandatului președintelui, care este de 23 decembrie 2020), decât dacă președintele Dodon demisionează deliberat înainte de expirarea mandatului.

Adițional, la 22 septembrie 2014 Curtea Constituțională a pronunțat Avizul asupra inițiativei de revizuire a articolelor 78, 85, 89, 91 şi 135 din Constituția Republicii Moldova prin referendum republican (Sesizarea nr. 48c/2014). În acest aviz Curtea a statuat că referendumul și alegerile parlamentare nu pot fi desfășurate concomitent, având în vedere necesitatea evitării confuziei în cazul derulării a două exerciții democratice de natură diferită şi a asigurării liberei formări a voinței electoratului.

În acest context, ar fi necesar ca să fie sesizată Curtea Constituțională pentru a se pronunța dacă este posibilă organizarea concomitentă a unui scrutin parlamentar cu unul prezidențial.

- În asemenea caz, credeți că declarațiile lui Igor Dodon ar fi un joc pentru a forța PDM să voteze ratificarea creditului rusesc?

Alexandru Tănase: În politică se recurge des la asemenea gen de presiuni. Însă, revenind la realitate, eu cred ca este puțin probabil că Igor Dodon, va risca să arunce în haos întreaga țară pe timp de criză, lăsând-o fără un guvern plenipotențiar, doar pentru a forța PDM să voteze ratificarea creditului rusesc. Vidul de putere pe vreme de pandemie, ar putea provoca niște mișcări de masă incontrolabile. Eu cred că Președintele Dodon este conștient de aceste riscuri și nu va merge pe această cale.

https://deschide.md/ 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus