Timpul.md

Politică 1 Noiembrie 2016 | 09:26

INTERVIU Ambasadorul României la Chișinău: Potențialul de colaborare dintre România și Republica Moldova nicidecum nu este epuizat

Potențialul de colaborare dintre România și Republica Moldova nicidecum nu este epuizat, existând foarte multe proiecte care trebuie dezvoltate în continuare, indiferent de coloraturile politice ale celor două guverne, de la Chișinău și de la București, afirmă, într-un interviu pentru AGERPRES, ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță. 

Daniel Ioniță, care și-a preluat mandatul la începutul lunii iulie, spune că măsurile de reformă implementate de Guvernul de la Chișinău, condus de premierul Pavel Filip, au permis încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internațional, astfel că și România a deblocat prima tranșă, de 60 de milioane de euro, din împrumutul nerambursabil de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

Ambasadorul vorbește totodată despre stadiul proiectelor de interconectare energetică dintre România și Republica Moldova, despre extinderea SMURD, precum și despre situația politică de la Chișinău în contextul alegerilor prezidențiale al căror prim tur a avut loc duminică.

Pe de altă parte, Daniel Ioniță afirmă că Ambasada României la Chișinău a înaintat o propunere pentru organizarea a 35 de secții de votare pe întregul teritoriu al Republicii Moldova la alegerile parlamentare din decembrie, o creștere semnificativă, în special în zonele unde au fost înregistrate 'diverse dificultăți' la scrutinul precedent.

AGERPRES: România a decis să deblocheze în această vară o primă tranșă din împrumutul de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Care este stadiul reformelor pe care trebuie să le îndeplinească Republica Moldova în cadrul acestui acord? Dumneavoastră spuneați la momentul preluării mandatului că "este nevoie de fapte, nu de declarații" în privința reformelor.

Daniel Ioniță: Într-adevăr, România a deblocat prima tranșă din acordul de împrumut nerambursabil de 150 de milioane de euro. Prima tranșă, de 60 de milioane de euro, deja a fost virată autorităților din Republica Moldova în luna august, la capătul unui drum care a presupus o evaluare atentă a măsurilor întreprinse de la începutul anului până în momentul de față și ca urmare a faptului că la București, ca de altfel și în alte capitale, au fost recunoscute și chiar apreciate progresele importante realizate de Guvernul Filip pe calea implementării reformelor. De asemenea, condiția de bază a acelei prime tranșe a reprezentat-o încheierea unui acord la nivel tehnic cu FMI, care a fost realizat în timpul necesar. Totodată, de atunci am asistat la îndeplinirea aproape integrală a precondițiilor puse de FMI, astfel încât probabil pe 7 noiembrie board-ul FMI va lua în discuție și va aproba acordul de țară cu Republica Moldova.

Toate aceste elemente sunt importante, pentru că, după cum foarte bine știm, experții FMI sunt foarte buni în a analiza situația la nivel macro, sunt foarte buni în a se uita atent la cifre și sunt imparțiali și obiectivi în analiza lor. Așadar, nu este vorba de o analiză pe bază emoțională, pe baza relațiilor speciale pe care România le are în mod firesc cu Republica Moldova. Iată că avem și o confirmare a faptului că și alți experți internaționali, care nu au mize directe în toată această chestiune, au recunoscut progresele importante realizate până acum.

Evident, provocările rămân în continuare, iar de aceste provocări autoritățile din Republica Moldova sunt pe deplin conștiente. Ele știu că se va intra poate într-o etapă în care vor trebui să confirme și vor trebui să ducă la bun sfârșit reformele atât de necesare în domenii importante, care vizează o continuare a luptei împotriva corupției, o îmbunătățire a mediului de afaceri, o cooperare și mai bună între autoritate și societatea civilă. Vizează de asemenea măsuri care să îmbunătățească sistemul bancar, care, după cum știm foarte bine, a fost grav afectat de niște practici neconforme cu standardele democratice. Toate aceste lucruri sunt absolut necesare. De asemenea, urmează o reformă esențială, care intră inclusiv în parchetul de precondiții solicitate de FMI: reforma administrației publice, centrale și locale. Toate aceste procese de reformă sunt deosebit de necesare pentru o îmbunătățire pe ansamblu a stării de fapt în Republica Moldova. Și, totodată, pentru a putea fi dus la bun sfârșit este nevoie de o cooperare cel puțin la fel de bună ca cea pe care am observat-o de la începutul anului și până acum între guvern și parlament. Este nevoie de o responsabilizare a tuturor factorilor de decizie din Republica Moldova și este nevoie ca aceste reforme să producă rezultate care, în primul rând, să fie observate la nivelul cetățeanului și, în al doilea rând, să schimbe în bine viața cetățeanului.

AGERPRES: O miză foarte mare este lupta anticorupție. Ce progrese ați observat?

Daniel Ioniță: Au fost adoptate piese importante de legislație. Au fost practic luate unele măsuri care au produs mișcări în sistemul judiciar. Am asistat cu ceva timp în urmă la un proces prin care au fost arestați unii judecători. Există speranța că acest proces de însănătoșire a sistemului judiciar va fi corect înțeles de către toți funcționarii din sistem. Săptămâna trecută am asistat de asemenea la punerea sub control judiciar a unor ofițeri de poliție. Este foarte important ca toate aceste procese să se desfășoare în deplin respect față de prevederile legale. Pentru că, altfel, automat, astfel de măsuri, care sunt în esență dure, au potențialul să transmită un mesaj mai degrabă negativ. Cu alte cuvinte, dacă vrei să duci la îndeplinire o reformă în acest domeniu, în primul rând trebuie să utilizezi sută la sută măsuri în deplină conformitate cu prevederile legale, tocmai pentru a evita alegațiile referitoare la interferența politicului în reformele respective.
Totodată, am observat că în ultima perioadă au fost reținuți și unii ofițeri vamali, au fost luate inclusiv măsuri de închidere temporară a unor cazinouri și a unor locuri care nu aveau toate autorizațiile de funcționare. Toate aceste măsuri cred că trebuie privite într-o logică mai amplă care vizează în esență o însănătoșire a sistemului de justiție și o îmbunătățire a sistemului de colectare fiscală.

România susține pe deplin aceste procese, cu necesitatea respectării pe deplin a prevederilor legale și a evitării interferenței politicului. Pe linia cooperării judiciare, este de remarcat că săptămâna viitoare vom avea la Chișinău un forum de cooperare juridică. Un prilej excelent prin care experții noștri vor intra în dialog cu experții din Republica Moldova. Așteptăm o delegație importantă din România, care va cuprinde miniștri și înalți oficiali din sistemul judiciar — DIICOT, DNA, Consiliul Superior al Magistraturii. Nu ne dorim neapărat să transferăm sută la sută expertiza noastră peste Prut, ci pur și simplu, din această interacțiune, experții noștri să aibă posibilitatea unor dialoguri nemijlocite cu colegii lor din Republica Moldova, tot pentru a încerca să se facă un schimb util de experiență și pentru ca și unii, și alții să identifice proiectele, programele, modalitățile concrete în care pot să își îmbunătățească performanța.  

AGERPRES: Un alt lucru pe care l-ați menționat este necesitatea reformei sistemului bancar. Tema dispariției din bănci a unui miliard de dolari s-a regăsit în campania electorală. Oamenii discută foarte mult despre acest caz extrem de mediatizat, care a dus la scăderea încrederii în clasa politică. Aveți o evaluare a felului în care s-au schimbat lucrurile de la momentul apariției acestui scandal și până acum? Guvernul Filip a vorbit despre o prezentare permanentă a situației recuperării unei părți din banii care s-au furat atunci.

Daniel Ioniță: Aș vedea întrebarea dumneavoastră pe două paliere. Pe de o parte, trebuie îmbunătățit sistemul tocmai pentru ca astfel de procedee neconforme cu legea să nu mai fie posibile în viitor. Pe de altă parte, trebuie văzut în ce măsură aceste pierderi mai pot fi recuperate. Sunt două planuri de evaluare distincte. Ambele sunt importante și ambele răspund întrebării dumneavoastră.

Pe primul palier: de la începutul anului am fost martorii unor progrese importante în sistemul bancar. Republica Moldova are un nou guvernator al Băncii Naționale, în persoana domnului Sergiu Cioclea. Echipa managerială a BNM s-a consolidat și în momentul de față operează cu toate motoarele în plin. Apoi, au fost luate o serie de măsuri care au consolidat sistemul bancar în Republica Moldova. Au fost adoptate legi importante care, pe de o parte, au sporit prerogativele Băncii Naționale a Moldovei și în același timp au oferit instrumente de control mai puternice și mai eficiente la nivelul BNM. Mai mult, au fost adoptate unele măsuri care au adus la lumină acționariatul din unele bănci. Figurau la un moment dat unele suspiciuni legate de neclaritatea acționariatului. Totodată, au fost luate unele măsuri care au dus la o mai bună transparentizare a sistemului bancar. Nu în ultimul rând, unele dintre precondițiile puse de Fondul Monetar Internațional pentru încheierea acordului de țară cu Republica Moldova au vizat în exclusivitate și acest sistem bancar. Iar dacă FMI a fost mulțumit de faptul că aceste precondiții au fost îndeplinite, nu putem decât să fim și noi la fel de mulțumiți. Înseamnă cu lucrurile au început să se miște cu adevărat într-o direcție bună. Și asta face ca în momentul de față să existe o prezumție de operare în condiții mult mai clare, mult mai transparente, mult mai serioase, mult mai corecte pe sistemul bancar din Republica Moldova. Procesul de recredibilizare în sistemul bancar este unul de durată. Dar odată ce Republica Moldova a trecut prin această experiență nefericită, odată ce a înțeles care au fost elementele slabe și din moment ce au fost implementate măsurile care să îmbunătățească și să însănătoșească acest sistem, există prezumții foarte bune legate de o performanță corectă, în deplinătate cu toate normele din domeniu și care vor duce la o credibilitate din ce în ce mai mare a sistemului bancar.

În ceea ce privește partea a doua a întrebării dumneavoastră, se așteaptă publicarea raportului Kroll 2. Din ce știu eu, există speranțe ca o bună parte din fondurile respective să poată fi recuperate și întoarse la bugetul de stat. Dar dacă vor putea fi recuperate toate fondurile, e un mare semn de întrebare. Experiențele unor astfel de practici în alte state demonstrează că niciodată nu vei putea întoarce sută la sută din banii care au dispărut pe căi ilicite, dar cetățenii trebuie să înțeleagă faptul că practic au fost anulate acele condiții. Mai mult, actualul sistem va face imposibilă pe viitor o repetare a greșelilor din trecut.

AGERPRES: Care este la acest moment stadiul proiectelor de interconectare energetică?

Daniel Ioniță: Cred că ne mișcăm rapid într-o direcție foarte bună. În intervalul 1-2 noiembrie vom avea la Chișinău un grup de lucru pe domeniul energetic, format din experți ai noștri care vor interacționa nemijlocit cu experți din Republica Moldova și vor discuta la modul concret despre proiectele de interconectare energetică. În privința celor pe gaz, vorbim de extensia gazoductului Iași-Ungheni către Chișinău, și aici lucrurile au evoluat.

AGERPRES: Guvernul de la București chiar a acordat o finanțare nerambursabilă de jumătate de milion de euro.

Daniel Ioniță: Exact. Pentru realizarea proiectului tehnic al acelui gazoduct. Construcția acestui gazoduct presupune parcurgerea unor etape necesare. Însă, așa cum am spus, ne mișcăm într-o direcție bună și să sperăm că vor fi respectate termenele necesare. Tot în această săptămână, în intervalul 3-4 noiembrie, vom avea tot la Chișinău o reuniune a Comisiei mixte interguvernamentale pe probleme economice. Delegația română va fi condusă de domnul Costin Borc, vicepremier și ministru pentru relațiile economice, și va avea în componență secretari de stat, experți de la toate ministerele de linie cu responsabilități economice. Cu acel prilej, se vor trece în revistă toate proiectele economice, inclusiv proiectele strategice, așa cum le numim noi — cele care vizează interconexiunile energetice, dar și alte proiecte. Credem că potențialul de colaborare dintre România și Republica Moldova nicidecum nu este epuizat. Din contră, avem foarte multe proiecte care trebuie dezvoltate în continuare, indiferent de coloraturile politice ale celor două guverne, de la Chișinău și de la București. Aceste proiecte sunt esențiale pentru o racordare fizică, politică, strategică mai bună a Republicii Moldova la spațiul european și implicit la România.

AGERPRES: Un alt proiect concret ale cărui baze au fost puse în această vară este extinderea SMURD în Republica Moldova. Ce s-a întâmplat concret de la momentul în care s-au discutat acest proiect și până acum? Se prevede o finanțare de 10 milioane de euro până în 2020.

Daniel Ioniță: Da, au fost semnate acordurile. S-a intrat în logica de implementare a acelui proiect. Proiectul SMURD este unul dintre proiectele de foarte mare vizibilitate și de foarte mare impact la adresa tuturor cetățenilor. Recent, Ambasada României, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor de la Chișinău, au organizat un concert de caritate, prilej cu care fondurile adunate au fost donate integral pentru construcția unui monument în memoria celor patru cetățeni români care și-au pierdut viața în accidentul de la Haragâș, raionul Cantemir. Am fost mișcați cu acel prilej de solidaritatea și de căldura umană, de lacrimile de recunoștință care au fost vărsate în memoria colegilor de la SMURD care au plătit cu viața pentru a salva alte vieți. Proiectul în sine este deosebit de bine văzut și de apreciat. Pe această bază, evident va fi extins și în alte zone.

AGERPRES: Un alt domeniu important pe care l-ați evidențiat la momentul preluării mandatului este cooperarea pe partea de învățământ, continuarea proiectelor de acordare de burse pentru studii preuniversitare și universitare în România. Există schimbări în solicitările care vin din Republica Moldova pentru acest burse, în atractivitatea lor?

Daniel Ioniță: Nicidecum. De la momentul preluării mandatului și până acum, a fost finalizat procesul de selectare a dosarelor. Studenții și elevii care au beneficiat de burse deja se află în România și au început noul an școlar. Probabil că vom continua pe această linie și în anii următori. Au fost rezolvate absolut toate problemele care în mod firesc pot apărea în astfel de situații. Au fost clarificate toate semnele de întrebare și, așa cum spuneam, în momentul de față, din informațiile noastre, nu există niciun fel de problemă.

În domeniul învățământului este de remarcat faptul că Guvernul României a decis să continue programul de renovare a grădinițelor. A fost alocată o sumă suplimentară de 3 milioane de euro, fonduri care vor contribui la renovarea unui număr de 80 de grădinițe și unități de învățământ preșcolar din Republica Moldova. Și acesta este un program de un foarte mare succes. În timpul scurt de la preluarea mandatului și până acum, am reușit să vizitez multe locuri, am fost la Bălți în nord, am fost la Cahul în sud, am fost în Comrat, am fost în zona de securitate controlată de autoritățile de la Chișinău în est, și peste tot am întâlnit oameni fericiți, oameni mulțumiți, oameni care beneficiază practic de granturile generoase oferite de Guvernul României. Toți îmi spuneau că în acest fel viața lor s-a îmbunătățit semnificativ, pentru că își știu copiii în siguranță. Știindu-și copiii în siguranță, și ei pot să își dedice de o manieră mult mai serioasă atenția pentru viața de zi cu zi. Astfel de proiecte au potențialul să schimbe în bine viața unei întregi comunități.

AGERPRES: În ultimii trei ani au existat nu mai puțin de cinci premieri în Republica Moldova. Au avut loc numeroase proteste de stradă. Legislația a fost schimbată pentru ca cetățenii să își poată alege direct președintele. Cum vedeți situația politică din Republica Moldova și cum comentați primul tur al alegerilor prezidențiale?

Daniel Ioniță: Alegerile de ieri (duminică — n.r.) reprezintă un test al maturității democratice de care trebuie să dea dovadă Republica Moldova. Am urmărit și noi alături de colegii din corpul diplomatic de la Chișinău, alături de observatorii internaționali, procesul electoral. Suntem mulțumiți de ceea ce am văzut. Am fost chiar impresionați de procedurile foarte bune pe care Comisia Electorală Centrală (CEC) le-a pus în aplicare pentru organizarea alegerilor. Evident, înscrierea în cursă a unui număr important de candidați denotă, pe de o parte, interesul cetățenilor pentru alegerea unui președinte. Pe de altă parte, semnifică faptul că există alternative în societate, ceea ce este de asemenea un semn al unei maturități politice pe care sperăm că a atins-o Republica Moldova. Alegerile au fost organizate la capătul unei lungi perioade de instabilitate politică, perioadă însă care a fost schimbată de la începutul anului curent, de când asistăm la o mult mai bună cooperare, o mult mai bună conlucrare între actorii politici responsabili din Republica Moldova. Fără această cooperare bună între guvern și parlament, cu implicarea nemijlocită a vocilor autorizate din societatea civilă, nu credem că ar fi fost posibil nici măcar scrutinul electoral de ieri.

Nu cred că este un secret pentru noi faptul că autoritățile de la București au remarcat pozitiv performanța guvernului din Republica Moldova condus de domnul Filip. Sperăm ca această performanță bună să continue și să contribuie nemijlocit la schimbarea în bine a vieții cetățenilor, pentru că, în esență, scopul oricăror politici guvernamentale este acela de a crea condiții mai bune și o viață mai bună cetățenilor Republicii Moldova.

De fapt, cetățenii Republicii Moldova ne preocupă pe noi în cel mai înalt grad și tot ceea ce face România în Republica Moldova face pentru a îmbunătăți viața cetățenilor, indiferent de limba pe care o vorbesc, indiferent de identitatea lor etnică, religioasă sau de altă natură. Ne dorim ca acțiunile noastre să schimbe în bine viața cetățenilor Republicii Moldova, pentru că de ei ne este cel mai drag.

Procesul (electoral — n.r.) în sine, așa cum l-am observat până acum, cred că a respectat pe deplin toate standardele și toate normele democratice. Procedurile aplicate au funcționat foarte bine și pot fi date ca exemplu inclusiv pentru alte state. Am fost cu toții impresionați de rapiditatea cu care CEC a publicat rezultatele și de asemenea de deplina transparență de care a dat dovadă pe tot parcursul zilei electorale, prezentând în timp real statistici relevante, statistici care menționau nu numai câți cetățeni s-au prezentat la vot, dar și categoriile de vârstă, repartiția pe gen. Evident, la sfârșitul zilei, toate aceste statistici s-au închis pe niște chei foarte corecte de interpretare. Practic, câți cetățeni s-au prezentat la vot, atâtea buletine de vot s-au regăsit în urne.
În ceea ce ne privește pe noi, rezultatul ar trebui să fie doar unul, indiferent cine va fi președintele ales în mod democratic al Republicii Moldova: România își va dori să aibă relații corecte, relații principiale, pe baza cărora să poată fi continuate și consolidate toate formele de cooperare.
Republica Moldova reprezintă pentru noi o prioritate strategică perenă și credem că singura cale pe care Republica Moldova trebuie s-o urmeze este calea europeană, calea care aduce după sine nu numai stabilitatea atât de necesară, dar și prosperitatea dezirabilă pentru toți cetățenii.

AGERPRES: Pe de altă parte, unul dintre candidați, domnul Igor Dodon, președintele socialiștilor, s-a pronunțat pentru denunțarea Acordului de Asociere al Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pentru o mai mare apropiere față de Rusia.

Daniel Ioniță: Din câte știu, ambii candidați care au rămas în turul doi al alegerilor prezidențiale s-au pronunțat pentru menținerea parcursului european al Republicii Moldova. Candidatul la care faceți referire, dacă îmi aduc eu bine aminte, a nuanțat mesajul respectiv. Dar nu este rolul meu să nuanțez și să prezint platformele electorale ale vreunui candidat. Noi credem că Republica Moldova are doar o singură cale de urmat: parcursul european. Noi știm, și nu suntem singuri în acest cor al partenerilor și aliaților noștri europeni și euroatlantici, că procesul către Uniunea Europeană nu este unul ușor, dar aduce după sine o serie de beneficii care se pot regăsi în buzunarul fiecărui cetățean, printr-o mai mare predictibilitate, printr-o mai mare stabilitate, printr-o prosperitate economică, prin susținerea și implementarea reformelor care în esență sunt dorite, sunt necesare, aș spune chiar obligatorii pentru orice stat democratic. România a trecut printr-o astfel de perioadă și România știe că de fapt acesta este singurul drum de urmat.

AGERPRES: Ce pregătiri desfășoară Ambasada în perspectiva alegerilor parlamentare din România?

Daniel Ioniță: Colegii mei din Ambasadă, împreună cu mine și cu colegii din consulatele generale ale României de la Cahul și Bălți, sunt angrenați în procesul amplu al pregătirii alegerilor parlamentare din România din 11 decembrie. Ambasada României la Chișinău a înaintat o propunere constând în organizarea a 35 de secții de votare pe întregul teritoriu al Republicii Moldova, o sporire semnificativă față de anii anteriori.

AGERPRES: Ce înseamnă această creștere?

Daniel Ioniță: În anii anteriori cred că au fost organizate 21 de secții de votare. Deci acum există o sporire semnificativă, în special în zonele unde au fost înregistrate la alegerile precedente diverse dificultăți.

AGERPRES: Unele dintre aceste probleme s-au înregistrat în Chișinău.

Daniel Ioniță: În Chișinău am propus acum 12 secții de vot, comparativ cu patru (la alegerile precedente — n.r.). De trei ori mai multe. Am încercat să ne uităm care au fost problemele în anii trecuți și să venim cu soluții. Potrivit propunerilor noastre, toate secțiile care vor fi organizate în Chișinău vor fi în locații hiper-centrale, pentru că dorim în primul rând ca toți să aibă posibilitatea să voteze. Am preferat să le organizăm în locații hiper-centrale, și să nu mergem mai degrabă în suburbii, tocmai pentru a evita diversele semne de întrebare privind modul de alegere a satelor și comunelor. Nu puteam să mergem în toate satele. Oricum, distanțele sunt relativ mici. Iar toți cetățenii care sunt interesați de acest proces electoral vor putea cu ușurință să se deplaseze în centrul Chișinăului pentru a-și exercita dreptul constituțional la vot. Acest proces nu este simplu și nu este nici unul puțin costisitor. Sunt niște costuri asociate, dar sunt niște costuri care evident vor trebuie plătite tocmai pentru a transmite un mesaj de normalitate.

Aș dori să folosesc acest prilej pentru a face un apel către absolut toți factorii politici responsabili, către toți reprezentanții partidelor politice care au filiale și care activează în Republica Moldova, să ne fie parteneri corecți în acest proces de organizare a alegerilor. Contăm pe sprijinul lor în desfășurarea transparentă, corectă, în deplină conformitate cu toate prevederile democratice și cu toate prevederile legislației din România, a acestui proces electoral, pentru că în felul acesta dorim să le dăm posibilitatea tuturor cetățenilor care au și cetățenia română și care doresc să își exercite dreptul de vot să o facă în condiții civilizate, de normalitate, în condițiile pe care noi le dorim să fie exemplare pentru ceea ce înseamnă România secolului 21.

AGERPRES: Este vorba de o propunere pe care dvs. ați făcut-o deja și la care așteptați un răspuns?

Daniel Ioniță: Este o propunere pe care Ambasada României la Chișinău a transmis-o Ministerului Afacerilor Externe, iar Ministerul Afacerilor Externe a transmis-o mai departe Autorității Electorale Permanente. Din câte știu eu, Autoritatea Electorală Permanentă este pe cale să ia decizia de aprobare finală a secțiilor de vot din străinătate.

AGERPRES: Pe ce criterii s-a stabilit noul număr de secții de vot?

Daniel Ioniță: S-a făcut pe baza analizei colegilor mei, care au mai bună experiență și care s-au confruntat în trecut cu diverse situații în Republica Moldova. Și încercăm să ne uităm cu mare atenție la harta Republicii Moldova, la zonele care au fost vizate mai mult, pentru a încerca să venim cu soluții.

sursa: agerpres.ro

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus