Actualitate

Întrebare pentru Moldova: NATO sau o neutralitate minată

NATO rămâne pentru mulți dintre cetățenii noștri un monstru care urma să distrugă Uniunea Sovietică și nu un scut de protecție împotriva Rusiei. Așa-zisa neutralitate a țării, trupele rusești la graniță cu Transnistria, lipsa de mediatizare a subiectului NATO – toate contribuie la lipsa unei retorici coerente cu privire la securitatea națională a Moldovei.

Corect ar fi să începem această analiză cu cel puțin câteva informații privind Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. NATO reprezintă o alianţă defensivă politico-militară formată din 28 de state din America de Nord şi Europa creată cu scopul de a proteja libertatea şi securitatea statelor membre. Printre membrii NATO se află toate statele neolatine din Europa: Franța, Italia, Spania, Portugalia și România. Tratatul are la baza funcționării sale celebrul articol 5 care se referă la dreptul la apărare colectivă. „Un atac asupra unuia sau a mai mulţi membri NATO va fi un atac împotriva tuturor membrilor”, se stipulează în acord.

După cel de-al Doilea Război Mondial, o succesiune de evenimente periculoase au făcut țările occidentale să-și regândească strategiile. Printre aceste evenimente au fost amenințările directe la adresa suveranității Norvegiei, Greciei, Turciei, lovitura de stat procomunistă din 1948 din Cehoslovacia, blocada ilegală a Berlinului, începută în aprilie al aceluiași an de către URSS.

În martie 1948, cinci state din Europa occidentală: Belgia, Franța, Luxemburg, Olanda și Marea Britanie au semnat Tratatul de la Bruxelles, prin care au decis să-și constituie un sistem comun de apărare. În perioada următoare, au urmat negocieri cu SUA și Canada cu scopul de a crea o alianță unică a Atlanticului de Nord, fundamentată pe garanții de securitate și angajamente mutuale între Europa și America de Nord. Alte state europene s-au alăturat tratatului, NATO având astăzi o istorie de 67 de ani. Aceeași durată o are și conflictul tacit cu Federația Rusă, țara de cealaltă parte a baricadei.

Bomba cu ceas de la Cobasna

Republica Moldova a stabilit primele relații cu NATO în 1992, anul conflictelor interne din regiunea de est. De atunci țara nu a avansat pe direcția integrării în alianța nord-atlantică. Motivul acestei stagnări este așa-numita neutralitate, declarată în Constituția Republicii Moldova. Potrivit articolului 11, Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă și nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său, deși batalionul rusesc de menținere a păcii staționează la granița cu Transnistria și poate oricând deveni o unitate de luptă.

Dincolo de aceste trupe, un uriaș depozit de armament este stocat în raionul Râbnița. Depozitul de la Cobasna numără peste 20.000 de tone de muniții. Acum 10 ani, ministrul adjunct al reintegrării, Victor Postolache, declara pentru BBC, că în cazul unei explozii, „nu ar mai rămâne nimic în viaţă pe o rază de 500 de kilometri”. Depozitul era numit focar de risc sau Hiroshima Europei. Același Victor Postolache afirma din surse ruseşti că armamentul transnistrean a fost reperat în regiunea Moscovei sau chiar în Cecenia.

La Summitul OSCE din 1999, Rusia a promis că-și va retrage trupele și armamentul din Transnistria până în 2002. „Între timp, au fost retrase 22 de tone de muniții, fiind distruse 300 de tancuri și alte vehicule blindate. Din 2003, însă, acest proces este oprit, motivația Moscovei este fiindcă Tiraspolul ar fi cerut ca prezența militară rusească să fie păstrată, de teama agresiunii militare din partea Chișinăului”, menționa la acea vreme Victor Osipov.

În 2009, un cetăţean al Federaţiei Ruse făcea dezvăluiri sub protecţia anonimatului privind situaţia de la depozitul de arme şi muniţii de la Cobasna. Locuind în apropierea acestui depozit, Nicolae I era îngrijorat de faptul că, în orice moment, el şi familia sa pot deveni victime ale unui dezastru ecologic şi umanitar. El a urmărit cum, în plină noapte, armamentul este încărcat în camioanele Forţelor Pacificatoare ruseşti, fiind transportat în direcţii necunoscute.

A (nu) fi neutru

Trupele și munițiile străine pe teritoriul țării dovedesc faptul că neutralitatea Republicii Moldova este una de fațadă. „Noi ne-am declarat neutri deoarece nu am aderat la nici un Tratat, dar nouă nu ne este respectată neutralitatea”, explică expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „IDIS”, Veaceslav Berbeca. Într-o analiză semnată de Silviu Tănase anul trecut, autorul subliniază faptul că „din punct de vedere legal, neutralitatea nu împiedică Republica Moldova să aibă aliați sau să intre în alianțe militare de securitate și apărare. Din păcate, în RM nu există o lege care ar detalia acest concept destul de vag”. Potrivit articolului 10 al Convenției de la Haga din 2007, Republica Moldova ar putea folosi forțele armate pentru a se asigura că legea supremă este respectată pe teritoriul național. Însă pentru a evita un conflict armat și destabilizarea situației din regiune, desigur, nu o va face.

Deputații Partidului Liberal au înaintat o solicitare Curții Constituționale prin care cer examinarea statutului de neutralitate a Republicii Moldova. Potrivit autorilor sesizării, Republica Moldova trebuie să renunţe la statutul de neutralitate şi să adere la NATO, în caz contrar riscă să-şi piardă independenţa şi suveranitatea. În acest context, liberalii amintesc de agresiunea din Georgia din 2008 și cea din Ucraina pornită anul trecut. Preşedintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat în cadrul unui forum în România că instituția pe care o conduce „trebuie să dea o soluţie privind statutul de neutralitate permanentă al ţării, în ce măsură acest statut de neutralitate permanentă este sau nu aplicabil în cazul în care ţara s-ar confrunta cu un pericol militar extern”. Sesizarea trebuia să fie examinată anul trecut, însă la insistența președintelui Nicolae Timofti, aceasta a fost amânată pe un termen nedeterminat.

Cheia din mâinile Moscovei

Un lucru este cert: aderarea la Tratatul nord-atlantic este cu neputință în prezența trupelor rusești. Valentin Naumescu, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, explică această imposibilitate într-un articol. „Dacă Republica Moldova ar adera mâine la NATO, având în vedere că pe teritoriul ei se află trupe ale unui stat non-NATO, ar însemna că Alianţa ar trebui să activeze articolul 5 din prima zi a apartenenţei noului stat, considerându-se o agresiune împotriva tuturor membrilor NATO, şi ar trebui în consecinţă să îndepărteze agresorul de pe teritoriul NATO! Cu alte cuvinte, primind o ţară cu trupe ruseşti în Alianţă, NATO asumă să declare război, în ansamblul său, puterii care a agresat un membru al Tratatului. Doreşte vreun stat occidental o confruntare militară cu Rusia? Fireşte că nu”, scrie profesorul român. Valentin Naumescu este la fel de ferm convins că Rusia nu va anexa Transnistria niciodată întrucât „ar arunca Republica Moldova, fără alte probleme, direct în braţele NATO şi ale Uniunii Europene”. Păstrând-o, însă, de jure a Moldovei, Rusia își menține cu ușurință controlul.

Specialistul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „IDIS”, Veaceslav Berbeca, este convins că rezolvarea acestei probleme se află în mâinile Moscovei. „Noi venim cu soluții, dar înțelegem că ține foarte mult de atitudinea Rusiei. Când se va ajunge la un acord cu Federația Rusă, atunci vor fi eliminate atât trupele cât și munițiile”, afirmă Berbeca. Din spusele expertului, Rusia reacționează tot mai violent în cazul apropierii țărilor vecine de NATO. „După valul de extindere din 2004, Rusia a fost foarte reticentă și a criticat NATO pentru această mișcare, pentru că a rupt acel echilibru ce exista la nivel european. Acela a fost ultimul brâu acceptabil de către Rusia. Când s-a vorbit despre aderarea Ucrainei și Georgiei în 2008, replica Rusiei a fost mult mai dură”, argumentează expertul IDIS. Aderarea Moldovei la acordul nord-atlantic ar putea fi posibilă doar în cazul unor garanții temeinice, oferite Rusiei.

Neutralitate fără pace

Din spusele expertului, evenimentele din Ucraina pot fi legate de aspirațiile pro-NATO și proeuropene ale unei părți importante a populației. „Eu bănuiesc că aceasta a fost miza conflictului armat din estul Ucrainei. În urma acestui război, va avea loc un târg: Ucraina își va recăpăta neutralitatea, dar Rusia va retrage susținerea trupelor din regiunile Donețk și Lugansk”, presupune Veaceslav Berbeca. Expertul consideră că Rusia va fi amenințată din punct de vedere strategic, dacă va pierde Ucraina. Amintim că în luna decembrie a anului trecut, Ucraina a votat legea privind renunțarea la statutul de neutralitate și demararea procedurii de aderare la NATO. „Statutul de neutralitate a Ucrainei a demonstrat că este un mijloc total ineficient pentru a asigura securitatea țării”, a explicat atunci Petro Poroșenko. Pentru a accelera procesul, cetățeanul ucrainean Serghei Baturin a inițiat la sfârșitul lunii august o petiție online în care propune organizarea unui referendum privind aderarea Ucrainei la NATO. Documentul a adunat peste 25.000 de semnături și va fi analizată de către președintele Ucrainei. Iniţiatorul petiției crede că un referendum pe această temă „ar transmite un semnal clar atât aliaților, cât şi inamicilor statului ucrainean”. Anterior, preşedintele Petro Poroşenko a sugerat că Ucraina va implementa toate reformele necesare pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, însă nu mai devreme de anul 2021. Dacă Ucraina reușește să adere la NATO fără a stârni furia Federației Ruse, atunci Moldova va avea un parcurs proeuropean și nord-atlantic ușor realizabil.

Pentru a putea adera la NATO, economia Republicii Moldova trebuie să corespundă anumitor standarde înalte. „Odată ce aderă, țara trebuie să răspundă unor cerințe de reformare a armatei și de dotare tehnică”, afirmă expertul IDIS. Pentru unii, Islanda reprezintă un model de funcționare în cadrul alianței, fiind unica țară membră NATO și UE ce nu are armată terestră. Defensiva Islandei este formată exclusiv din Garda de Coastă, ce patrulează spațiul maritim și aerian, iar bugetul țării e unul dintre cele mai mici din lume, de 9.9 milioane de dolari. Experții privesc sceptic acest model întrucât Islanda este țară insulară, aruncată în mijlocul oceanului Atlantic, ferită de problemele ce pot să apară pe continent. Moldova, din contra, se află pe centura de foc a alianței, la răscrucea intereselor marilor puteri.

Lipsa de informare și propaganda rusească pe teritoriul Republicii Moldova transformă NATO într-un monstru care urma să distrugă Uniunea Sovietică. Puțini știu că Moldova (deși nu intenționează momentan să adere) colaborează cu NATO și beneficiază de pe urma acestor cooperări. Doar în acest an, NATO a oferit Moldovei asistență legislativă în domeniul securității naționale. Pe parcursul anului viitor, se planifică deschiderea unui birou NATO la Chișinău și ulterior, înființarea unui batalion mixt româno-moldovean de menținere a păcii cu sediul la Iaşi. Cadrul de cooperare dintre NATO și Moldova este vast și include mai multe domenii mai puțin cunoscute precum: combaterea terorismului, securitatea mediului înconjurător, transparența în domeniul cheltuielilor militare și altele.

Potrivit unui sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor în 2014, 29,4% dintre cetățeni ar vota pro în cazul unui referendum pentru aderarea Moldovei la NATO. Împotriva aderării ar vota 34,5% dintre cetățeni, iar 17,5% dintre respondenți nu au vreo părere în acest sens. Cifrele par firești, în contextul în care nici un partid nu a abordat cu seriozitate această problemă. Din frica de a pierde electorat, partidele au rămas reticente și au ales să jongleze cu noțiuni mai populiste, precum democrație, Europa și dreptate.

Lansăm subiectul aderării la NATO pe agenda publică și încurajăm cititorii să se implice în această dezbatere al cărei răspuns ne privește pe toți.

VOX – Ce înseamnă NATO? Ar trebui Moldova să adere la NATO?

„NATO este un bloc al unor puteri ce au ideologii total diferite de ale noastre. Moldova nu trebuie să facă parte din NATO. Moldova trebuie să fie un stat neutru, deoarece bazele militare sunt pentru a favoriza un anumit război. Politica înaintată de SUA are ca scop să controleze și să supună restul statelor. Cum poți să cedezi suveranitatea propriului stat? Noi și așa suntem dependenți. Ne-au dat o grămadă de bani (n. red., cei din Uniunea Europeană), noi va trebui să-i răscumpărăm”.
(traducere din limba rusă) Victor, 57 de ani

„NATO este o organizație mondială a Națiunilor Unite care se ocupă de securitate. Copilul meu este acum la armată și va pleca pe 1 decembrie la București și va defila acolo cu toate trupele NATO. Moldova trebuie să adere la NATO, deoarece nu am văzut nimic rău din partea acestei organizații. Am văzut că apără pe cei care sunt agresați de teroriști, de popoare cu tendințe imperialiste. Aceste țări trebuie să aibă un obstacol, de altfel s-ar extinde răul peste tot în lume”
Elena, 46 de ani

„NATO este organizația nord-atlantică. Ea este compusă din mai multe țări care se apără una pe cealaltă în caz de război. Moldova trebuie să adere la NATO, pentru că e o țară mică, păcătoasă și poate să o calce oricine în picioare.”
Victor, 22 de ani

Domeniile de cooperare dintre NATO și Republica Moldova
– Gestionarea crizelor
– Pregătirea forțelor armate
– Combaterea terorismului
– Transparența în domeniul cheltuielilor militare
– Lichidarea consecințelor dezastrelor militare
– Securitatea mediului înconjurător
– Dezamorsarea obiectelor explozibile 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *