Opinii și Editoriale

Învăţătorul şi politica

Adunând în suflet chiar şi puţinele cuvinte frumoase despre învăţător, care s-au spus aproape în fiecare din tabletele noastre de vineri, ar fi suficient să ne dăm seama că învăţătorul nu-i poate vota pe comunişti.
Învăţătorul este intelectual prin profesie şi vocaţie, deci, promovând adevărul despre limba, istoria şi cultura noastră, care sunt (ar trebui să fie!) şi principalele valori naţionale ale învăţământului, despre calea cea dreaptă pe care trebuie s-o urmeze poporul nostru în istorie, nu poate să-i voteze pe comunişti, care au spus, spun şi vor spune minciuni în aceste chestiuni pentru noi vitale.

Învăţătorul este promotorul binelui şi defăimătorul răului, deci, vorbindu-le elevilor despre cum au fost deportaţi buneii lor de către comunişti doar pentru că erau buni gospodari; mobilizaţi, deşi nu erau cetăţeni ai URSS, şi ucişi cu zecile de mii în război; înfometaţi intenţionat, ca să le subţieze rândurile şi să-i amestece cu alte popoare; despre cum i-au băgat cu sila în colhozuri, făcându-i total dependenţi de stat şi de pensia mizeră a acestuia; cum au fost alungaţi preoţii şi distruse bisericile, participând acum la reconstruirea lor, dar cu banii poporului şi închinându-se lui Lenin; cum au fost exterminaţi învăţătorii noştri, crescuţi în liceele, şcolile normale şi universităţile din Cetatea Albă, Ismail, Tighina şi Cernăuţi, Bălţi, Soroca, Iaşi, Galaţi şi Bucureşti – nu-i poate vota pe comunişti, căci aceştia au fost, sunt şi vor fi agenţii răului.
Învăţătorul întruchipează frumosul prin vorbire, profesie şi comportament; el este creatorul frumosului şi mesagerul necondiţionat al acestuia pentru toţi copiii, cărora le dăruieşte cheile artei şi ale valorilor acesteia – cum ar putea să-i voteze pe comunişti, minciuna şi răul pe care le-au impus, le impun şi le vor impune aceştia fiind incompatibile cu frumosul?

Discursul educaţional al învăţătorului, vorbirea şi comportamentul său nu pot fi decât cu dreptate pentru toţi copiii şi părinţii acestora; el însuşi, deşi mai poate greşi, nu poate fi decât un om drept, deci nu-i poate vota pe comunişti, care ne-au nedreptăţit istoric, împuţinându-ne patria; cultural-spiritual, lipsindu-ne de biserica neamului; social, dându-le locuri de muncă şi locuinţe străinilor, moldovenii trăind şi azi în cămine; educaţional, instaurând în învăţământ minciuna, corupţia şi mizeria.

Misiunea dintotdeauna a învăţătorului este să-i ajute pe oameni să fie liberi prin Adevărul, Binele, Frumosul şi Dreptatea pe care le promovează profesionist. Cum ar putea să-i voteze pe comunişti, care ne-au izolat de matricea naţiunii române, interzicându-ne accesul la adevărul despre cine suntem; ne-au îngrădit economic şi cultural de restul lumii în ţarcul comunist, în ultimii (să sperăm!) ani de guvernare promiţându-ne integrarea în Europa, dar întărind sârma ghimpată de pe Prut, pentru a nu putea trece într-acolo nici pasărea?
Şi cum ar putea învăţătorul să-i voteze pe comunişti, care, prin diversiunea kaghebistă din ultimul an, au distrus temeliile naţional-europene ale şcolii, înlocuindu-le malefic şi fariseic cu nişte „subcompetenţe” – o ruşine nemaipomenită pentru pedagogia moldavă, demnă de Cartea Guinness?

… Doar dacă este el însuşi comunist, dar în acest caz mă îndoiesc că mai este şi învăţător.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *