Timpul.md

Actualitate 24 Octombrie 2018 | 14:28

Investiție imensă în Portul Constanța

Un nou cheu va fi construit în Portul Constanța.

Acesta ar trebui să pună facilitatea de la Marea Neagră pe același plan cu marile porturi europene, în ceea ce privește accesul navelor cu încărcături din sfera produselor energetice, precum țițeiul ori gazele, potrivit unui proiect de HG al Guvernului, inițiat de Transporturi.

Proiectul va fi derulat prin intermediul Administrației Porturilor Maritime, va acoperi o suprafață desfășurată de 24 de hectare, din care 11 hectare reprezintă lucrări de infrastructură portuară, 7 hectare teren câștigat mării și 13 hectare lucrări de dragaj de până la 19 metri în fața cheului. Acesta va deservi viitoarea platformă industrială din port, care se prefigurează a apărea în următorii ani.

„Dezvoltarea insulei–cheu de acostare pe latura de Nord a insulei artificiale, inclusiv amenajarea zonei de legătură mal–insulă, în vederea deservirii viitoarei platforme industriale din Portul Constanța“, este textul din proiectul de HG. Această platformă industrială se referă la capacitățile de stocare pe cheu care se vor dezvolta la fața locului. Investițiile vor fi private, pe modelul silozurilor pentru cereale, care s-au înmulțit în port. “Pe insula care se va crea vor fi dezvoltate terminale specializate pentru produse vrac lichide, ceea ce va conduce la creșterea traficului și, implicit, la crearea unei platforme specializate pentru stocarea, manipularea sau tranzitul mărfurilor”, spune Elena Petrașcu, președintele CA APMC și secretar general la Transporturi.

Costul pentru un nou cheu în Constanța este estimat de minister la 413 milioane lei (aproximativ 90 de milioane de euro), în 3 ani, din care contribuția UE ar fi 346 de milioane de lei. Cele patru proiecte subsecvente din cadrul proiectului mare sunt construcția cheului de acostare, dana estică și dana vestică, dragajul și racordul utilităților.

Finanţarea obiectivului de investiţii se face din fonduri europene externe nerambursabile, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020), și din surse proprii.

Teritoriul pe care se va realiza investiția este situat în Portul Constanța, în zona insulei artificiale, cea mai mare parte fiind acvatoriu portuar. Cheul va fi construit din virole de beton armat de 100 t/buc., în extremitatea nordică a insulei artificiale, iar legătura între mal și insulă va fi amenajată între taluzul neamenajat în prelungirea danei 85 și pintenul de pe mal până în zona de Nord-Vest a insulei. Cheul și platformele portuare sunt bunuri nou-create și sunt de utilitate publică. 100 de oameni vor lucra la realizare acestui cheu.


Premisa

Portul Constanța s-a tot dezvoltat, după Revoluție, până la momentul în care este printre cele mai importante din Europa, din punct de vedere al volumului de mărfuri tranzitat. Însă capacitățile nu s-au dezvoltat pe măsura traficului și, mai ales, a specificității tranzitului. Astfel, s-a ajuns la situația în care, spre exemplu, Constanța să fie, în general, bine pregătită pentru comerțul cu cereale, dar total nepregătită pentru cel cu produse energetice.

„Orice nou operator care dorește să opereze cu nave de 150.000 tdw nu mai are posibilitatea de a-și amplasa echipamentele de încărcare/descărcare pe danele existente. Capacitățile de stocare a produselor vrac-lichide, în special a celor energetice (majoritatea purtătoare de accize, taxe etc.) din zona liberă a portului sunt de cca. 108.000 mc în total. Chiar dacă S.C. Oil Terminal S.A. dispune (teoretic) de capacități de 1,7 milioane mc, din care operabile circa 1,1 milioane mc, acestea se află în afara zonei libere a portului, ceea ce impune tuturor clienților săi costuri suplimentare legate de garantarea accizelor și limitări ale operațiunilor de blending de care marii jucători cu mărfuri în tranzit au mare nevoie pentru a-și adapta produsele la specificațiile cerute pentru fiecare comandă”, arată MT.

Pentru a face o comparație cu principalele porturi europene, trebuie spus că portul Rotterdam dispune de peste 30 milioane mc în zona liberă a portului, Anwerp de peste 9,8 milioane mc, Amsterdam de circa 10 milioane mc. Diferența este uriașă.

Ca urmare a acestei discrepanțe de capacitate dintre Constanța și alte porturi europene și pentru că România importă din ce în ce mai multe produse energetice (rafinăria Petromidia este foarte aproape de port), necesitatea investiției ar fi argumentată de nevoia de capacități de stocare/manipulare în zona liberă a portului (în prezent neutilizată). Aceasta, pe de o parte. Pe de alta, nevoia racordării portului la sistemele de transport existente în regiune (în special spre Europa) prin cele două dane de mare adâncime dinspre mare pe de o parte și a posibilității de tranzit direct și creșterea traficului în port prin atragerea fluxurilor de mărfuri pentru care stocarea, manipularea sau tranzitul să se facă în zona liberă (ca de exemplu mărfurile de tranzit sau mărfurile accizabile, adică țiței, cu precădere).

La Constanța-n port…

Portul Constanța beneficiază de o poziționare geografică avantajoasă, fiind situat pe rutele a 3 coridoare de transport pan-european: Coridorul IV, Coridorul IX și Coridorul VII (Dunărea) - care leagă Marea Nordului de Marea Neagră prin culoarul Rhin-Main-Dunăre. Portul Constanța are un rol major în cadrul rețelei europene de transport intermodal, fiind favorabil localizat la intersecția rutelor comerciale care leagă piețele țărilor fără ieșire la mare din Europa Centrală și de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrală și Extremul Orient.

În apropierea Portului Constanța sunt situate cele două porturi-satelit Midia și Mangalia, care fac parte din complexul portuar maritim românesc aflat sub coordonarea Administrației Porturilor Maritime SA Constanța.

Portul Constanța este unul dintre principalele centre de distribuție care deservesc regiunea Europei Centrale și de Est, oferind o serie de avantaje, printre care cele mai importante sunt, potrivit APMC:

- Acces direct la țările Europei Centrale și de Est prin Coridorul Pan-European VII - Dunărea;

- Centru de distribuție a containerelor către porturile din Marea Neagră;

- Conexiuni bune cu toate modalitățile de transport: cale ferată, rutier, fluvial, aerian și conducte;

- Terminale Ro-Ro și Ferry Boat care asigură o legătură rapidă cu porturile Mării Negre și Mării Mediterane;

- Facilități moderne pentru navele de pasageri;

- Disponibilitatea suprafețelor pentru dezvoltări viitoare;

- Portul Constanța are statutul de Zonă Liberă, fapt care permite stabilirea cadrului general necesar pentru facilitarea comerțului exterior și a tranzitului de mărfuri către/dinspre Europa Centrală și de Est.  

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus