„Cele doua decenii alcatuiesc un lant neintrerupt de anihilare programata a identitatii noastre si, in primul rand, a limbii materne. Astfel, ramanand „pe linia de gravitatie a Rusiei”, R. Moldova nu are perspectiva supravietuirii ca formatiune statala suverana si independenta, cu o economie edificata pe criterii si principii nationale, cu o populatie ce trebuie sa-si pastreze, natural, identitatea etnolingvistica de sorginte romanica („venim din muntii latiniei”), ci una fabricata in laboratoarele puternicilor zilei”.
Am desprins acest citat din articolul lui Alexandru Bantos „Meandrele unui traiect lingvistic”, publicat in revista „Limba Romana” (nr. 7-8), aparuta recent la Chisinau, a carui redactor-sef este autorul. El constata, intre altele ca, adoptata in conditiile unor tensiuni fara precedent, amplificate de grevele rusofonilor (la sfarsitul lunii august 1989, la actiunile de protest contra limbii romane participau 113 intreprinderi industriale intrunind cca 80.000 de muncitori), Legislatia lingvistica nu a fixat denumirea corecta a limbii vorbite si scrise in R. Moldova – limba romana -, nu a creat premisele pentru constientizarea si consolidarea spiritului national al romanilor basarabeni.
Compartimentul „Lectiile istoriei” mai cuprinde articolele „Legile si faradelegile despre limbi” de Ion Ciocanu, „Lupta continua” de Dumitru Irimia, „Sluga la straini bogati” de Nicolae Rusu si „Fructul regimului sovietic” de Vladimir Besleaga. Scriitorul Besleaga isi aminteste ca, atunci cand se dadea acea batalie pentru limba si alfabet, mai-marele RSSM-ului la acea vreme a venit cu ideea ca… „fie si latin alfabetul, dar sa nu semene cu cel romanesc, ci sa fie unul curat… moldovenesc! Adica, un fel de esperanto”, precizeaza autorul.
La rubrica „Dimensiuni ale unitatii noastre” semneaza Theodor Codreanu („Adevar si limba”), Adrian Dinu Rachieru („Odiseea limbii romane”), Mihail Gheorghe Cibotaru („Carul limbii romane”, Petru Butuc „Despre notiunile stiintifice de limba literara si limba romana literara”) s.a.
Vlad Pohila este prezent cu eseul „Blestemul si norocul de a fi publicist la timpul potrivit”, consacrat lingvistului si publicistului Constantin Tanase, care, pe 24 iunie, a implinit varsta de 60 de ani. Rubrica „Basarabeni celebri” este consacrata in intregime savantului si poetului de sorginte basarabeana Alexandru Lungu, stabilit de mai multi ani in Germania.
In numarul 7-8 al revistei, vom gasi mai multe documente apartinand istoriei si viitorului, care atesta drumul parcurs in cei 20 de ani de la adoptarea legislatiei lingvistice, in trecerea noastra din imperiul limbii ruse in imparatia limbii romane. Amintim ca „Limba Romana”, revista de stiinta si cultura, este editata cu sprijinul Institutului Cultural Roman.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
