Politică

„La Curtea de Conturi nu trebuie să existe alte interese decât cele ale cetăţeanului”

 – Dle preşedinte, numirea noii componenţe a Curţii de Conturi în ultima zi a sesiunii parlamentare de primăvară-vară a fost oarecum surprinzătoare…
– De ce credeţi astfel? Mandatul fostei componenţe a CC expirase deja de câteva luni şi subiectul respectiv se afla pe ordinea de zi a coaliţiei majoritare. Era logic ca subiectul să fie dezbătut până la plecarea Parlamentului în vacanţă, pentru că, la revenire, ne vom pomeni în imediata apropiere a campaniei electorale a alegerilor prezidenţiale, iar în asemenea situaţii, cum s-a mai întâmplat anterior, agenda politicienilor, priorităţile lor suferă modificări esenţiale.

Era firesc ca Parlamentul să facă tot posibilul pentru a soluţiona chestiunile ce vizează activitatea unei instituţii atât de importante cum e Curtea de Conturi până la intrarea într-o perioadă care, putem presupune, va fi marcată de o anumită instabilitate politică. Altceva este că în jurul acestui subiect nu s-a făcut mare vâlvă până la abordarea în Parlament, cum se mai procedează uneori pe la noi. În rest, s-a efectuat o procedură normală şi perfect legală.

– Dar nu puteţi nega că numirea dvs. în funcţia de preşedinte i-a uimit pe mulţi.
– Poate că i-a uimit pe cei care nu mă cunosc bine. Eu însă întreaga mea carieră şi întreaga mea viaţă am pus accentul pe corectitudine. Spun asta riscând să fiu acuzat de lipsă de modestie, dar consider că e necesar să scot acest element important în prim-plan acum. Or, cuvântul-cheie care trebuie să caracterizeze activitatea Curţii de Conturi este corectitudine, pentru că e vorba de eficienţa utilizării banilor publici. Și aici nu vom admite niciun fel de compromis.

Evident, pe lângă corectitudine, mai contează şi profesionalismul nostru, al membrilor Curţii de Conturi, integritatea, cunoaşterea legislaţiei, capacitatea de a lucra în echipă şi, nu în ultimul rând, experienţa pe care o avem. Dacă lăsăm un pic modestia la o parte, voi spune că nu cred că mie sau colegilor mei ni se poate reproşa lipsa acestor calităţi.

– Cum rămâne însă cu factorul politic, amprenta căruia e greu de neglijat?
– În momentul în care am fost numiţi în funcţii şi am depus jurământul, şi eu, şi colegii mei am abandonat orice activitate politică. Şi asta nu e doar o cerinţă a legislaţiei în vigoare, ci şi o obligaţiune morală, pe care urmează să și-o asume orice demnitar de stat de acest nivel. La Curtea de Conturi nu trebuie să existe alte interese decât cele ale cetăţeanului, ale ţării, iar aceste interese ţin direct de asigurarea corectitudinii utilizării banilor publici.

În privința noii componențe a Curții de Conturi, urmează să vă convingeţi pe baza faptelor concrete, nu a declaraţiilor, că nu va conta culoarea politică atunci când se va lua în discuție folosirea banilor publici. Nimeni nu va avea trecere sau unele facilităţi la Curtea de Conturi pentru că provine dintr-un anumit partid sau dintr-o anumită construcţie politică.

– Care vor fi priorităţile dvs. în calitate de preşedinte al Curţii de Conturi?
– Prioritatea absolută nu poate fi decât una – asigurarea corectitudinii utilizării banilor publici şi eu am menţionat acest lucru mai sus. Desigur, vor fi şi priorităţi complementare, cum ar fi asigurarea deschiderii, transparenţei în activitatea Curţii de Conturi, investiţiile permanente în consolidarea capacităţilor angajaților Curţii de Conturi, deoarece în final aceasta înseamnă eficienţă şi beneficii pentru cetăţeni, dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare cu instituţiile similare din alte ţări şi cu organismele internaţionale de profil, pentru asigurarea unui schimb de experienţă eficient etc.

– Ați analizat deja activitatea de până acum a Curţii de Conturi? Dacă da, ce probleme aţi depistat?

– Prima mare problemă pe care o văd este legată de consecinţele rapoartelor şi deciziilor Curţii de Conturi. Cel puţin, asta este impresia generală ce mi s-a creat. Deşi se depistează nereguli serioase, nu tot timpul continuitatea este una pe măsură şi în această direcţie am de gând să lucrez serios, împreună cu colegii mei.

A doua lacună ţine de atitudinea unor oficiali faţă de Curtea de Conturi. Am observat că la şedinţele CC nu tot timpul vin şefii cei mari, fiind trimişi doar reprezentanţi ai acestora. Nu mi se pare nici corect şi nici eficient. Căci responsabilitatea pentru cheltuirea banilor publici trebuie să revină, în primul rând, şefilor acestor instituţii. Cine mai bine decât ei cunoaşte situaţia din instituţiile pe care le conduc? Deci, şi din perspectiva responsabilităţii, şi a eficienţei lucrului Curţii de Conturi, şefii trebuie să se prezinte la şedinţe şi voi insista pe acest aspect.

A treia problemă este percepţia publicului faţă de Curtea de Conturi. Chiar dacă în această direcţie precedenta echipă a depus eforturi considerabile şi CC într-adevăr a devenit mai deschisă, totuşi, majoritatea oamenilor continuă să nu prea înţeleagă cu ce se ocupă CC, care e rolul acestei instituţii şi aici, de asemenea, va trebui să muncim mult.

Există şi alte probleme, însă nu aş vrea să mă aprofundez prea tare la această etapă, urmând să le abordez pe parcurs, în funcție de impactul lor asupra activităţii practice a CC.

– Anterior, de nenumărate ori s-au auzit voci ce au pledat pentru lărgirea competenţelor CC. Dumneavoastră cum veţi proceda?

– Fiecare solicitare de noi competenţe, fiecare propunere de modificare a legislaţiei trebuie să reprezinte nu doar o doleanţă, ci şi o necesitate argumentată din punct de vedere practic. La etapa actuală, cel puţin pentru mine şi pentru colegii mei, e prematur să ne expunem asupra unui astfel de subiect.

Urmează să ne exercităm atribuţiile aşa cum prevede legea, iar dacă vor apărea unele probleme, inclusiv blocaje în activitatea CC, înlăturarea cărora va cere unele demersuri și acţiuni, numaidecât vom face cunoscută poziția noastră. Pentru că interesul nostru, al tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, este să avem o Curte de Conturi ce va funcţiona la randament maxim. Numai așa ne vom asigura că avem un control riguros şi eficient asupra utilizării banilor publici, dar şi rezultate pe măsură, ca urmare a depistării abaterilor.

– Domnule Untilă, fiind preşedinte al Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică, aţi depus eforturi constante în vederea asigurării securităţii statului pe multiple planuri. Nu vă pare rău că aţi părăsit Parlamentul?
– O ușoară nostalgie încă mai persistă, dar sunt convins că am lăsat Comisia şi toată agenda preocupărilor noastre pe mâini bune. Veţi vedea că succesorul meu are toate capacităţile pentru a duce la bun sfârşit procesele importante pe care le-am demarat. Până la urmă contează mai puţin postul şi mult mai mult atitudinea noastră faţă de sarcinile ce ne revin. Dacă atitudinea este una responsabilă, indiferent de funcţia deţinută, rezultatele vor apărea neapărat.

Timpul.md

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *