Timpul.md

Actualitate 14 Noiembrie 2018 | 14:46

La Prut, sechelele ideologiei comuniste încă nu au fost depășite

La această concluzie a ajuns un grup de cercetători care a studiat situația comunităților din apropierea frontierei Localitățile de pe ambele maluri ale Prutului au fost puternic ideologizate în perioada sovietică. Oamenilor li se impunea ideea că, pe celălalt mal, nu pot găsi prieteni, ci mai curând dușmani. Românii le spuneau basarabenilor ruși, iar ei, la rândul lor, erau numiți de către cei din urmă „țigani”. Este una dintre concluziile proiectului „Memorie, identitate și comunitate. Studii de istorie orală pe Valea Prutului în România și Republica Moldova”, care a fost prezentat miercuri, la Chișinău.

Cercetarea și-a propus să investigheze situația comunităților umane de-a lungul Văii Prutului: cum au trăit acestea în perioada războiului rece, după aceasta și în prezent, ce legături mai există între ele și care le este viitorul. Timp de câteva luni, au fost realizate campanii de cercetare, prin metoda interviurilor pe Valea Prutului, în România și R. Moldova, fiind chestionate peste o sută de persoane.

Ideologia și propaganda, mână în mână

„În timpul campaniei de cercetare, s-a constatat că ideologia și propaganda au avut o influență foarte puternică asupra mentalității oamenilor din Valea Prutului. Au construit imagini artificiale și false ale inamicului, care se păstrează și astăzi”, a declarat în cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor investigației directorul de proiect, Paul Nistor, președintele Asociației Est-Democrația. Acum însă, a precizat același vorbitor, se cunoaște totuși un început timid de colaborare pe linie educațională și culturală între școlile aflate pe cele două maluri ale Prutului, între departamentele de cultură, muzee și administrații locale, chiar dacă încă nu există colaborări economice fructuoase.

Potrivit cercetătorilor, și în prezent planează un sentiment puternic de sărăcie și izolare a zonei, pe care-l au atât cei de pe partea basarabeană, cât și cei de pe partea românească. „Cu toții cer poduri mai multe, punți de legătură, forme de comunicare, dar și investiții. Podurile în sine aduc un mic trafic de frontieră, da nu aduc neapărat dezvoltarea zonei. Din acest motiv, cerința celor de acolo e ca atât Chișinăul, cât și Bucureștiul, să-și îndrepte privirea asupra acestor regiuni, care mult timp au fost izolate”, a menționat Paul Nistor.

Aceeași sursă a precizat că populația din aceste zone se detașează mai greu de trecut, deoarece memoria ultimului război mondial se transmite, încă din generație în generație, și modelează unele atitudini dintre români, moldoveni și ruși în această parte. În același timp, religiozitatea a fost și încă este puternică pe ambele maluri ale Prutului, chiar dacă regimul comunist a făcut presiune asupra bisericii.

Ideea de Europa, destul de vagă

Ideea de Europa există destul de vag în mentalitatea localnicilor regiunii. Aceștia își doresc ca Europa să-i ajute, dar nu cunosc mecanismele prin care ar putea să o facă. Subiectul Unirii nu a fost abordat prin întrebări directe, dar, fiind un an în care România sărbătorește Centenarul, intervievații s-au referit și la aceasta. Prin urmare, s-a constatat că o parte semnificativă a oamenilor, care locuiește în jurul graniței, își dorește unirea, indiferent de condiții.

Dan Radu, unul dintre participanții la proiect, a afirmat că oamenii din localitățile de pe malurile Prutului, deși au fost izolați din punct de vedere economic, au cunoscut o dezvoltare culturală. „Datorită faptului că în acele localități prindeau posturile de radio românești, localnicii vorbesc o limbă frumoasă, literară, deosebindu-se de restul populației din Basarabia”, a spus Radu.

Materialul cules va fi pus în circulație sub forma unui corpus de interviuri, editate și publicate, care să permită o mai bună înțelegere a transformărilor identitare, a specificului şi memoriei colective a comunităților de pe malurile Prutului. Pe lângă mărturiile orale, cercetătorii au colectat și material pentru o arhivă foto-video, înregistrând imagini elocvente pentru istoria comunităţilor aflate de-a lungul frontierei.

Studiul, finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, a fost desfășurat în parteneriat cu Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din R. Moldova și Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus