Verbul cu funcţie de predicat se acordă cu subiectul în număr (şi persoană, dacă subiectul este un pronume personal, exprimat sau nu), iar numele predicativ (exprimat prin adjectiv) se acordă cu subiectul în gen şi număr. În limba vorbită (dar nu numai) se fac destul de frecvent dezacorduri între subiect şi predicat, din diverse cauze. Există mai multe tipuri de dezacorduri.
a) Acordul prin atracţie cu alt element din propoziţie:
Numărul imigranţilor est-europeni care vin în Marea Britanie sunt la cel mai scăzut nivel… – corect: este la cel mai scăzut nivel.
În această frază, subiectul din propoziţia principală este substantivul numărul, iar imigranţilor este un atribut genitival, subordonat substantivului numărul. Predicatul ar fi trebuit să fie la singular, la fel ca substantivul numărul, dar a fost utilizat la plural din cauza unui acord greşit cu atributul imigranţilor, care era mai aproape de predicat. Acest tip de greşeală, în care acordul se face cu alt element din cauza apropierii sale în enunţ, este cunoscut sub numele de acord prin atracţie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
