Timpul.md

Social 20 August 2012 | 07:25

Legea prin care vinul va deveni produs agroalimentar și Programul Național privind controlul alcoolului se bat cap în cap

Cabinetul de Miniștri a aprobat în primăvară un proiect de lege, prin care vinul nu va mai fi considerat băutură alcoolică, ci produs agroalimentar. 

Producătorii consideră binevenită această intenție, menționând că „țările civilizate” au aprobat-o demult, în timp ce experții constată că inițiativa nu a adus mari schimbări, iar beneficiile economice vor putea fi sesizate abia peste patru-cinci ani. Totodată, recent a fost aprobat și Programul Naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020, document care are menirea de a reduce consumul băuturilor tari. Printre altele, programul prevede identificarea populaţiei cu risc sporit de dependenţă de alcool, precum și impozitarea producției alcoolice, a vinurilor şi a berii. Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că la MAIA nu se pregătește o inițiativă legislativă pentru taxarea producătorilor mici de vin.

Proiectul aprobat de Guvern prevede reglementarea disociată a fabricării vinului, produselor obținute pe bază de must, a celor obținute pe bază de vin și produselor secundare vinicole față de alte produse alcoolice cum ar fi vodca, romul, whisky, berea etc. Dacă legea va fi adoptată, atunci producătorii nu vor mai avea nevoie de licență, act care va fi înlocuit cu evidența și înregistrarea în Registrul vitivinicol. „Modificările vin să pună baza dezvoltării unui model de promovare eficientă a vinurilor moldovenești sub un brand viticol național, precum și unui sistem de producere a vinului de o calitate înaltă cu indicații geografice protejate (IGP) și denumiri de origine protejate (DOP). Vinurile care conțin aceste însemne sunt preferate de consumatorii de pe piața europeană și internațională, iar prețurile acestora este cu circa 20% mai mare”, se menționează în Nota informativă a proiectului de lege. Banca Europeană a acordat RM un credit de 75 milioane de euro destinat exclusiv producerii vinurilor cu IGP și DOP. Documentul mai prevede crearea Oficiului Național al Viei și Vinului. Potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii (MAIA), proiectul urmează a fi aprobat de către deputați la începutul sesiunii de toamnă-iarnă a Legislativului.

Ce cred experții?

Ruslan Panfile, vicedirector al unei companii de vinificație:

„Am întârziat cu aceste modificări”

În toată lumea, vinul este un produs alimentar, numai noi am întârziat cu modificările legislației. Și strugurii, și produsele obținute din struguri în urma anumitor procese tehnologice, în care nu sunt adaosuri străine, trebuie considerate produse alimentare. La produsele alcoolice, în cazul importului și exportului, se aplică taxe vamale și accize mai mari, cele alimentare însă au costuri mai mici.

Rodica Sturza, administratoarea Centrului Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice:

„Vinul nu poate fi asociat unei simple băuturi alcoolice”

Vinul nu poate fi asociat unei simple băuturi alcoolice pentru că are foarte multe proprietăți benefice, fiind o sursă de antioxidanți și substanțe cu efect antiradicalic. Din acest punct de vedere, sigur că vinul se apropie foarte mult de produsele alimentare. Este o decizie bună pentru că vinul a cam pierdut teren în fața băuturilor alcoolice tari și a berii grație mondializării. Acesta este și un stimul foarte bun pentru promovarea acestui produs în detrimentul altor băuturi alcoolice. Este vorba și despre protecția tradiției seculare. Vinul într-adevăr poate fi considerat un produs alimentar.

Anatolie Ignat, expert în economie, finanţe şi statistică pe lângă AIPA şi MAIA:

 

„Aveam nevoie de măsuri specifice pentru „strănuturile” oficialilor ruși”

Vinul este atât un produs alcoolic, cât și un produs alimentar. R. Moldova este o țară cu o industrie alimentară, inclusiv viticolă, orientată spre exporturi. Respectiv, orice „strănut” al oficialilor ruși este resimțit pe podgoriile noastre și la fabricile de vinuri. Deci, sunt necesare măsuri specifice pentru susținerea acestei ramuri. Prevederea este actuală și i-ar permite industriei vitivinicole o promovare mai activă. Ținând cont și de faptul că berea va fi considerată curând o băutură alcoolică, asta va reduce din atractivitatea ei pentru importatori, precum și din posibilitățile de promovare a acestei băuturi. Sper să aibă un efect economic, dar acesta nu va veni mai devreme de patru-cinci ani.

Viorel Chivriga, expert economic:

„Ce facem cu educarea populației?”

Aspectul negativ al modificărilor este că produsele alcoolice nu mai sunt considerate ca atare, ci trecute în rândurile celor alimentare. Mai mult, despre ce fel de strategie de educare a populației vorbim dacă vinul ar putea fi un produs accesibil și pentru minori, și pentru alte categorii de populație? Există o contradicție la mijloc. Dacă vorbim de politica Guvernului, care este interesat a face ordine în consumarea băuturilor alcoolice, atunci asta e o soluție proastă. Totodată, sectorul vinificației trebuie să iasă din groapa în care a căzut în anii 2006-2007. Este un sector care trebuie să aibă un viitor, unde sunt conectați foarte mulți agricultori și care aduce venituri substanțiale pentru economia R. Moldova. Trebuie găsită o soluție de mijloc între consumul mare de băuturi alcoolice, educarea populației, susținerea producătorului local și produse calitative.

Gheorghe Costandachi, economist IDIS „Viitorul”:

„Minorii nu vor avea acces”

Inițiativa Ministerului Agriculturii are mai multe aspecte pozitive. În RM, consumul de vinuri este mai mic decât cel de rachiuri și votcă. 80 la sută din vinuri sunt exportate, în special în Rusia, Belarus și Ucraina, iar accizele aplicate erau scumpe și nu suportau concurența de pe piețele respective. Se așteaptă o majorare a volumului de export și a celui de consum. Observăm însă că tendințele nu se schimbă: oamenii beau în continuare mult rachiu.

Putem vorbi și despre cucerirea unor noi segmente de piață în Uniunea Europeană, China, Coreea, Vietnam, Japonia și alte țări. Mărind consumul, se va mări cererea și, respectiv, producția, ceea ce implică și crearea unor noi locuri de muncă.

Aceste modificări nu vor da undă verde consumului de vin în rândul minorilor. Avem legi care interzic comercializarea vinului persoanelor până la vârsta de 18 ani.  

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus