Timpul.md

Actualitate 6 Septembrie 2019 | 04:07

„Limba Moldovenească” și teoriile neo-evoluționiste ale absolventului MGIMO, Nicolae Popescu

 Lucruri cu adevărat miraculoase se întâmplă la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Am scris ieri despre intrigile care bântuie în sânul puterii referitor la această instituție , iar între timp cei de la MAEIE ne servesc noi subiecte exotice. Picante chiar!

Ieri pe la ora 11 noapte Deputatul Iurie Reniță a depistat faptul că pe pagina oficiala a MAIEI a fost plasat anunțul despre concursul de angajare a Secretarului General al MAEIE. Una dintre condițiile pentru angajarea SG era cunoașterea așa numitei „limbi moldovenești”.

„Dincolo de multitudinea de probleme încă nesoluționate la Externe, constatăm cu stupoare că și MAEIE figurează printre ministerele de "elită"(!) care angajează secretar general doar persoane care cunosc "limba moldovenească" și limbile oficiale de comunicare interetnică din Republica Moldova (ucraineană, rusă, găgăuză, bulgară ?). Nici chiar în regimurile politice cele mai nocive MAEIE n-a degradat până acolo ca limba română să fie atât de mult înjosită. Bravo, băieți! Tot înainte cu integrarea europeană și cu "Limba Moldovenească" în Europa!!! Pentru confirmare vedeți link-ul de pe pagină de Internet a guvernului: http://cariere.gov.md/display-job/11096/Secretar-General-al-Ministerului.html”

Accesând ieri seara pagina web a MAEIE am constatat că Deputatul Iurie Reniță avea dreptate. Doar o persoană care poseda „limba moldovenească” se putea învrednici de a accede în înalta poziție de Secretar General al MAEIE.

În această noapte însă, după postarea deputatului Iurie Reniță s-a produs o minune! O mână nesigură a modificat anunțul pe pagina MAEIE, înlocuind sintagma stalinistă de „limbă moldovenească” cu termenul de „limbă de stat” iar mai apoi cu cel de  limbă română.



Astfel, fiind restabilit adevărul istoric, cerințele lingvistice pentru șefia diplomației moldovenești s-au schimbat fundamental, cum s-ar zice: de la plug – la cosmodrom! Încercările noastre de afla cine a fost în spatele acestor „ghidușii diplomatice” n-au dat nici un rezultat. Așa se întâmplă, când se respiră mai liber, având o guvernare a cărei piatră de temelie este transparența și meritocrația.

Între timp, conducerea MAEIE-ului nu încetează să ne uimească. Se pare că ministrul de Externe Nici Popescu a făcut ieri o descoperire revoluționară, demnă dacă nu de premiul Nobel, cel puțin de un Premiu Național. Domnia sa, în cadrul unei prelegeri publice la Facultatea de Relații Internaționale și Științe Politice Administrative, a definit care sunt cele două elemente a identității noastre naționale. Primul element al acestei descoperire geniale, ar fi „capacitatea cetățenilor moldoveni de a-și schimba în mod democratic guvernarea” iar cel de-al doilea este „salariul plătit de UE”.

Schimbarea democratică a puterii ca element a identității naționale moldovenești

Eu cred că un element foarte important al identității noastre naționale este faptul că Republica Moldova continuă și întotdeauna a continuat să-și schimbe Guvernele în urma alegerilor, nu a războaielor civile, loviturilor de stat, militare sau nemilitare.” – a declarat Popescu.

Vorbind despre alternanța democratică la guvernare din cei „30 de ani”, domnul ministru probabil nu-și mai amintește de parlamentul care ardea 7 aprilie 2009, nici pe actualul Președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan care i-a condus pe acoperișul Parlamentului pe provocatorii care au arborat steagul României. A fost veritabil exercițiu de transfer democratic al puterii de stat.

Poate ar fi util să-i amintească cineva dlui Ministru și despre „ultra-democraticele” răzmerițe feudale dintre PD, PL și PLDM, PCRM, care au culminat cu învestirea nocturnă a unui guvern după „ultra-democratica”, „ultra-transparenta” și „ultra-legala” arestare a fostului său șef Vlad Filat. Aceste exemple sunt o mostra de democratism adus până la paroxism!

Poate ar fi cazul sa-și amintească de vizita lui Kozak, fără de care „transferul” în mod „foarte democratic” și „transparent” al puterii, se pare că nu prea avea șanse să se producă. Un alt element de „democratism” ridicat de Ministrul Popescu la rang de „element al identității naționale moldovenești”, este însăși modalitatea învestirii guvernul din care domnia sa face parte. N-ai ce spune, mai democratice schimbări nici că se puteau!

Pentru a fi mai expliciți, ar fi bine să-i amintim ministrului Popescu despre plângerea penală depusă de colegul său de guvern, ministrul de Interne Andrei Năstase la PG, prin care denunța uzurparea „democratică” a puterii în stat de către fosta guvernare. La rândul său, reprezentanții fostei guvernări au depus și ei un denunț la PG, prin care acuzat actuala putere de uzurpare, la fel de „democratică” a puterii de stat.

Salariul plătit de UE ca elemente a identității naționale moldovenești

Uniunea Europeană este un partener care ajută la funcționarea bună a societății noastre și a identității noastre, la sfârșit de lună și la început de lună. Iată așa”, a spus Popescu.

Această erupție intelectuală, din puțul gândirii domnului ministru ar fi chiar interesantă, desigur daca n-ar fi mincinoasă. În realitate salariile moldovenilor sunt plătite de businessul care este sufocat de taxe mari, controale, șpăgi și legi imprevizibile care se schimba odată cu schimbarea guvernelor. UE a oferit RM sprijin macrofinanciar, (din care ipotetic s-au plătit salarii pentru bugetari), doar în perioada 2009-2014. Sprijinul macro-financiar (in valori simbolice), a fost reluat in 2019, după „revoluția ambasadorilor”. Încă un detaliu „just for the record” cum zic ambasadorii: statul român a oferit (necondiționat!), nu mai puțini bani de cât UE pentru „salariu plătit”. Actuala guvernare, pentru a nu zgârâia auzul „partenerilor de la Moscova și Berlin” ezită în general să pomenească de România.  În așa caz, la ce se referea domnul ministru în frământările sae intelectuale?

Răspunsul îl vom găsi dacă vom analiza declarația de venit a domnului Popescu. Vom înțelege de ce acesta, a fost sincer atunci când a identificat „salariul plătit de UE” cu un element al identității naționale moldovenești. Pentru anul trecut, acesta a avut un venit din diferite fonduri UE, aproape 190 de mii de euro și 11 mii 400 de lire sterline. Din aceleași surse presupunem, familia ministrului s-a pricopsit trei apartamente și o vilă în Paris. Din această perspectivă, „salariul plătit de UE” chiar pare a fi un element al identității naționale a domnului Ministru.

Adevărul este că există o întreagă armată de personaje ca domnul Popescu, care stau la cald în Europa, fiind plății gras din diferite fonduri UE, pentru studii, cercetat și tot felul de expertize (în mare parte total inutile). Aceștia, sorbindu-și relaxați cafeaua de dimineața, cu un croissant cald de la patiseria de la colțul străzii, privesc filozofic prin geamul propriului apartament la Turnul Eiffel, rupânduli-se inima de mila sărmanilor moldoveni. După ce își duc copii la o școală bună (care de altfel nici nu-și mai vorbesc limba maternă), fac pentru inspirațiune o promenadă prin Le Jardin du Luxembourg, după care se apucă să-i lumineze pe Facebook pe cei care încă na reușit să fugă din paradisul multietnic de pe malurile Bîcului: ce înseamnă integritate, democrație, meritocrație, toleranță și care sunt valorile națiunii civice. Pentru ei, într-adevăr salariul plătit de UE este un element definitoriu al identității lor naționale. Nu și a noastre.


Kálmán Mizsei, unul dintre prietenii intimi a lui Mark Tkaciuc și artizan deschis al eliminării oricărei influiențe românești în Republica Moldova, a fost desemnat cu concursul ministrului Nicu Popescu în funcția de înalt Consilier al UE pentru măsuri de consolidare a încrederii. Trebuie remarcat faptul că pe timpul guvernării oligarhice această numire a fost blocată ani în șir.

Revenind la valorile lingvistice de la MAIEI, este cazul să ne amintim de vechea filozofie agrariană, pe care au scos-o de la naftalină artizanii creării națiunii civice moldovenești: „să lăsăm discuțiile despre limbă, hai mai întâi să punem ceva pe limbă”. Nu este acum cazul să intrăm în discuții despre faptul cât de păguboasă este acesta diversiune ideologică si cum cadrează ea cu „teoria batistei pe țambal” sau cu mai noua teorie a „deconectării butonului geopolitic”. Nu vom exagera prea tare dacă vom spune că genialele teorii ale ministrului Popescu nu s-au distanțat prea tare de cele agrariene, chestiunea identitară fiind redusă la un fel de „turnați jin și dați galușe”.

Înainte de a trece la concluzii, cred ca ar fi utilă o mică clarificare: domnilor guvernanți dacă tot ați „deconectat butonul geopolitic”, lăsați-l deconectat! De ce tot vă băgați în problemele identitare intoxicând societatea cu idei idioate? Sau „deconectarea” este una cu dedicație, care pe de o parte permite inspectarea trupelor de ocupație în cadrul unor „vizite private”, corelată cu lansarea diversiunilor referitoare natura războiului moldo-rus de pe Nistru, sau de a inventa tot felul de teorii inepte referitoare la identitatea noastră națională?

Acestea fiind spuse, nu ne rămâne de cât să conchidem că, guvernul nostru drag... „știe el ce face”, sau cum e la modă să spui acum la Chișinău, „deja e mai bine, deja se respiră mai ușor”.

P.S. Lecturile academice și lecțiile publice sunt exerciții utile și benefice pentru mediul universitar. Studiind CV-ul actului ministru de externe, vom vedea ca nimic nu indică supra unor cunoștințe fundamentale, potrivite unui auditoriu academic (bineînțeles cu excepția teoriilor sale neo-evoluționiste referitoare la natura identității naționale a moldovenilor). În cele 90 de zile de mandat, dl Popescu mai mut a gafat de cât a demonstrat abilități diplomatice. In acest context, pentru ce merite FRISPA l-a invitat pe ministrul Popescu, care nici măcar 100 de zile n-a fost in această funcție? Pentru simplu fapt că este ministru? Și dacă peste o săptămână sau o lună el va fi demis și se va întoarce la Paris, câte persoane vor accesat pagina privesc.eu să savureze acest deliciu intelectual, care îl constituie lecția publica a ministrului Nicu Popescu?

Departamentul Politic Timpul.md

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus