Timpul.md

Actualitate 29 August 2017 | 19:39

Manualele școlare - contemporane? Femeia – la cratiță și lângă copii, bărbatul – aducător de bani

Școala este una dintre instituțiile formatoare de opinie, unde copiii învață valorile general umane, drepturile omului și libertatea de expresie. Cu regret, manualele școlare din clasele primare perpetuează stereotipuri legate de gen, sugerând ideea că locul mamei este în bucătărie, iar al tatălui – la serviciu.

În încercarea de a stabili în ce măsură manualele pentru elevii din treapta primară influențează negativ percepția copiilor față de rolurile femeii și bărbatului, Suntparinte.md a analizat 18 manuale școlare (Abecedarul, Букварь, manualele de limbă română, matematică și de limbă engleză din școlile cu predare în limba română și rusă). În total, au fost identificate peste 300 de imagini care încalcă egalitatea de gen (în articol au fost folosite câteva dintre ele). Menționăm că au fost excluse imaginile care trebuiau să corespundă operei literare, anunță suntparinte.md.

Familia

Rolurile de gen specifice societății patriarhale de odinioară persistă și astăzi, într-o Moldovă contemporană. Percepția față de rolul bărbaților și femeilor în familie este una deloc îmbucurătoare – femeile au grijă de casă, de copii, în timp ce bărbații sunt capii familiei și principalii „aducători de venit”.

Cu regret, în manualele școlare de clasele primare, femeile (mama, bunica, fiica) sunt, în mare parte, tradiționale – îmbrăcate în haine de casă sau în halat, cu basma și șorț. De regulă, gătesc, au grijă de copii sau fac curățenie.

(colaj cu imagini din mai multe manuale)

Mama este ilustrată în imagini ca o femeie gospodină, însă pasivă din punct de vedere intelectual, fiind astfel într-o poziție de inferioritate față de tată. Aceasta are câteva activități de bază: spală, calcă, udă florile, îngrijiește copiii sau gătește la bucătărie. De exemplu, în manualul de limbă română de clasa a IV-a, titlul Unității „Pe cărările răbdării, sârguinței și hărniciei” este însoțit de imaginea unei femei (cel mai probabil, mama) care poartă o basma și un șorț, alături cu un lighean de rufe, în timp ce înșiră hainele pe sfoară (vezi imaginea a patra în colajul următor). De mers la serviciu, nici vorbă. Reiese astfel că locul potrivit al femeii este acasă, lângă cratiță și copii.

(colaj cu imagini din mai multe manuale)

Bărbații sunt ilustrați ca persoanele care asigură bugetul familiei. Am întâlnit și unele imagini în care bărbații sau feciorii se află la bucătărie, ajută la treburile casnice sau discută cu copiii, însă numărul acestora e foarte mic. De cele mai multe ori, tatăl poartă cămașă, cravată și pantaloni (în casă, niciodată nu poartă halat, spre deosebire de mamă). Este implicat în diferite activități, precum: lucrează la computer, vine cu produse alimentare, se duce/vine de la serviciu, joacă șah sau pescuiește cu feciorul (în nicio fotografie tatăl nu pescuiește și nu joacă șah cu fiica!), explică copiilor poziția geografică a țărilor, cântă la chitară, citește ziarul (mereu în fotoliu!).

Reiese că bărbații nu sunt buni la bucătărie, sunt implicați puțin în creșterea și educația copiilor, sunt o prezență activă, pot coordona cu succes diferite activități, vin obosiți de la serviciu, de aceea au nevoie de relaxare (ziar, șah, pescuit), sunt mai atașați de băieți. Datoria lor este să aducă bani acasă.

(Imagine din manualul de limbă română pentru alolingvi, clasa a II-a)

(imagine din Abecedar)

„În manualele școlare am văzut că, de cele mai multe ori, mama este gospodină-n casă. Mama mea tot gătește bine, dar ea nu stă numai la bucătărie. Nu doar mama gătește, ci și tatăl. Dintre copii, eu o ajut cel mai des pe mama la bucătărie”, ne spune Daniil, elev în clasa a V-a.

(imagini din manualul de l. engleză, clasa a II-a și clasa a III-a)

(imagini din manualul de l. engleză, clasa a II-a)

În cazul persoanelor de vârsta a treia, preponderent bunicii, am atestat o nedreptate dublă – inegalitate de gen și discriminare pe criterii de vârstă. Bunicii nu sunt implicați deloc în activități profesionale, stând doar pe lângă casă și având grijă de nepoți. De regulă, bunica tricotează, împletește, brodează, în timp ce stă pe scaun sau în balansoar, pregătește dulciuri și plăcinte cu nepoțelele (mai rar cu nepoții), iar bunelul citește, povestește nepoților istorii, joacă șah. De cele mai multe ori, bunicii poartă ochelari și baston, au părul cărunt, creând impresia că sunt neputincioși și cu o mulțime de probleme de sănătate specifice vârstei.

(colaj cu imagini din mai multe manuale)

„În cărți, copiii văd un model de adulți. Lor li se impune un model de părinte, care, în multe cazuri, este diferit de cel din familia reală. Vorbim despre identitatea persoanei. Femeia poate dorește și altceva decât cratița, poate dorește să devină cosmonaută, fotbalistă sau juristă. Femeia tot timpul este lângă mâncare și copii, în schimb, tatăl are competențe. Am remarcat de ani de zile o inegalitate de gen flagrantă, mai ales în manualele de limbă engleză. Mama se află în mod constant lângă cratiță sau rufe, tatăl citește un ziar, în timp ce bunica brodează. Tatăl stă în fotoliul cel mai confortabil, bunica stă pe un scaun sau într-un balansoar, iar mama e în picioare”, menționează Olga Bîtcă, coordonator de proiecte la Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO).

(imagine din Abecedar)

(Tata – inginer; mama – casnică. Imagine din manualul de limbă română pentru alolingvi, clasa a III-a)



„Există familii în care rolurile sunt repartizate altfel și ar fi bine să existe diversitatea – atât fetițe care practică sportul, cât și fetițe care brodează. Din păcate, ceea ce persistă încă în manuale, în special în cele de limbă engleză și științe ale naturii, induce doar un rol al femeii, bărbatului și al bunicilor. Fiecărui membru al familiei îi este atribuit doar un rol, care se repetă de la desen la desen.

Pentru copil, situația ideală este atunci când profesorul e sensibil inclusiv la drepturile omului. La momentul de față, nici profesorii, nici Ministerul (M. Educației, Culturii și Cercetării n.red.) nu sunt sensibili la drepturile copilului. Consider că problema se află la nivel de scheme, care pot fi coruptibile, la nivel de autor/editor și la nivel de Minister. E nevoie de un dispozitiv care să convină drepturilor copilului. Revine Ministerului Educației să pună accent pe un mod de viață sănătos, împreună cu unele politici ale M. Sănătății, care trebuie să conlucreze. Ar fi bine să existe o clarificare în privința manualelor și a autorilor, să înțelegem de ce aceiași autori apar în mai multe cărți, ca să existe o justificare pentru părinți”, adaugă Olga Bîtcă.

(imagine din manual de l. engleză, clasa a II-a)

Profesii

Unul dintre domeniile în care se observă vădit inegalitatea de gen este piața muncii. Profesiile sunt practic împărțite în: pentru bărbați și pentru femei, chiar dacă realitatea demonstrează că femeile pot activa cu succes în domeniile tehnic, economic, medical, iar bărbații – în cel al educației și culturii. La capitolul profesii, manualele de limbă engleză promovează cel mai mult profesiile stereotipizate.

Cu excepția câtorva imagini, cele care predau elevilor sunt femei – învățătoare de clasele primare, de matematică, de limbă engleză. Și de această dată, mai aproape de copii.

(colaj cu imagini din mai multe manuale)

În afară de două imagini identificate cu bărbați în calitate de vânzători, femeile pot vinde orice, în manualele școlare – ochelari, dulciuri, flori, bilete, pâine, animale, scrie suntparinte.md.

(colaj cu imagini din mai multe manuale)

Contactată telefonic de Suntparinte.md, Iulia Ignatiuc, una dintre autoarele manualelor de limbă engleză, a declarat că au existat discuții cu privire la respectarea egalității de gen:

„Chiar când compuneam dialogurile, „trimiteam” tatăl la bucătărie, ca să vadă copiii că tatăl trebuie să ajute. Noi am atras atenție la acest aspect. De ce apare mai des femeia în calitate de vânzătoare? Într-adevăr, majoritatea persoanelor care vând sunt femei: există profesii speciale pentru femei și pentru bărbați. În cazul în care vor fi reeditate manuale, cu siguranță, vom lua în considerare acest aspect al egalității de gen”.

Întrebată dacă Ministerul de resort vine cu recomandări privind respectarea egalității de gen, Iulia Ignatiuc a menționat că „textul și imaginile sunt la discreția autorilor, iar Ministerul Educației, Culturii și Cercetării nu vine cu recomandări. Curriculumul este singurul document după care ne conducem”.

(Funcțiile bărbaților: taximetrist, meșteșugar, antrenor de fotbal, antrenor pentru alpinism, șofer de camion, mecanic de tren, judecător, polițist/inspector de patrulare. Colaj cu imagini din mai multe manuale)

(Funcții exercitate de bărbați: frizer, bucătar, violonist, fermier, pilot, pictor, scriitor, croitor-cusător, medic.

Imagine din manualul de l. engleză, clasa a IV-a)

„Participarea femeilor la activitatea economică este esențială, nu numai pentru motive de echitate, ci ca un element strategic. Statele care nu reușesc să utilizeze talentul a jumătate din populația lor fac o alocare ineficientă a resurselor, au o creștere mai mică și își pun în pericol competitivitatea”, se menționează în Strategia pentru asigurarea egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pe anii 2016-2020.

(profesii pentru bărbați: frizer-bărbier, poștaș, fermier; profesii pentru femei: asistentă medicală, florăreasă.

Imagine din manualul de l. engleză, clasa a III-a)

„Editorul este responsabil de orice cuvânt care apare în cărți. Este firesc să identificați această problemă (inegalitatea de gen n.red.) în toate manualele, întrucât oamenii vin dintr-o altă epocă în care aceste discuții nu erau. Sunt chestii firești. Primim recomandări cu privire la egalitatea de gen de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. În anul 2000 a fost realizat un studiu și au fost numărați copiii (femei, bărbați, fete și băieți). Autorii au mână liberă să facă selecția pe care o cred ei de cuviință. Tot timpul am fost pentru libertatea autorilor. Dacă autorii au un text în care mama e cu șorț și cu broboadă, respectiv și pictorul face același lucru. Pictorul, de asemenea, are mână liberă să facă ceea ce crede, reieșind din textul care este pe pagină. De fapt, inegalitatea de gen nu este cea mai gravă problemă din manualele școlare”, ne-a spus fondatorul și editorul „Cartier”, Gheorghe Erizanu.

Citiți în continuare pe suntparinte.md

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus