Timpul.md

Interviu 12 Noiembrie 2018 | 00:32

Mihai Patraș: „România e singura țară din lume în care sunt reprezentate pe larg minoritățile naționale”

În plin An Centenar, tema Unirii R. Moldova cu România este abordată tot mai des, inclusiv în unele cercuri ale puterii. Chiar dacă nimeni nu neagă necesitatea acestui eveniment, mulți se spală pe mâini, scuzându-se că deocamdată nu a sosit momentul și că poate generațiile următoare vor reuși să realizeze Unirea… Doctorul în economie și profesorul universitar Mihai Patraș a fost deputat în primul Parlament al R. Moldova și este semnatar al Declarației de Independență. A fost și președinte al Comisiei parlamentare pentru buget, economie și finanțe a Legislativului. În cadrul acestui interviu pentru TIMPUL, el ne-a povestit că pregătește un studiu fundamentat din punct de vedere social-economic privind necesitatea și beneficiile reunificării celor două state românești.

- Domnule Patraș, dacă nici conaționalii nu sunt toți adepți ai Unirii imediate cu Țara-mamă, cum am putea să-i convingem pe reprezentanții celorlalte etnii?
- Factorul politic, național, identitar nu prinde la majoritatea populației, dar cel economic este unul destul de puternic. România este una dintre puținele țări ale Europei, asigurată în totalitate cu resurse energetice. Petrolul românesc și produsele petroliere erau și sunt cunoscute în lume de mai mult de un secol. Până în 1989, România era al treilea producător și al doilea exportator de echipament petrolier din lume. Ba chiar mai mult, este exportator net de energie și deține cele mai mari rezerve de aur din Europa.

După aderarea României la Uniunea Europeană, eveniment apreciat ca fiind al doilea ca importanță pentru țară după actul Marii Uniri de la 1918, economia României s-a dezvoltat ascendent. Ritmurile de dezvoltare ale economiei au fost mai înalte decât ale vecinilor, precum și ale majorității statelor UE. Drept urmare, pe parcursul unui deceniu, România a reușit să reducă cu 24 de puncte procentuale decalajul dintre nivelul său de dezvoltare și cel mediu european, mai mult decât oricare alt stat. În 2017, mărimea PIB per capita a constituit 63% față de media UE. Respectiv, țara a realizat și cel mai mare PIB absolut din regiune în 2017, de 187,43 mlrd de euro. Iar PIB-ul înseamnă salarii mari și putere de cumpărare pe potrivă.

„România a devenit un exemplu regional pozitiv de luptă cu corupția”


- Se știe că economia este strâns legată de politică și de combaterea corupției...
- Da, să nu uităm că, în anul aderării, România și Bulgaria erau considerate cele mai corupte state din UE. Eforturile depuse de România în sensul reducerii corupției i-a permis nu doar să obțină rezultate economice remarcabile, dar și să devină un exemplu regional pozitiv de luptă cu corupția. În ultimii doi ani, au fost deschise peste 1000 de dosare, în care figurau conducători de rang înalt, inclusiv miniștri, deputați, conducători de departamente, de județe etc., dintre care circa 250 au fost condamnați la diferite termene de detenție. Prin intermediul diferitelor programe de dezvoltare, România beneficiază anual de până la trei miliarde de euro din fondurile europene. Mai întâi de toate, trebuie să menționăm că de un sprijin substanțial se bucură agricultorii.

Succesele economice, inclusiv rezultatele palpabile în lupta cu corupția, au permis țării într-un timp scurt să asigure creșterea nivelului de trai al populației. De exemplu, salariul minim a crescut de la 1450 RON în ianuarie 2016 la 1900 RON (sau echivalentul a circa 8500 MDL) în ianuarie 2018, și la 2000 RON în noiembrie curent. Adică, este cu 1/3 mai mare decât salariul mediu pe economie din R. Moldova (!) sau de șase-șapte ori mai mare decât salariul minim bugetar de la noi.

„În Europa, numai în România președintele reprezintă minoritățile naționale”

- Reprezentanții minorităților naționale de la noi se tem că, odată cu Reunirea, vor avea de suferit. Ce motive ar putea să aibă în acest sens?
- România este unul dintre cele mai democratice state din lume în ceea ce ține de drepturile minorităților naționale. Președinte al României este Klaus Iohannis, de etnie germană. Anterior, dânsul a exercitat, pe parcursul a mai multor ani, funcția de primar al municipiului Sibiu. Iar cota etnicilor germani este una nesemnificativă peste Prut, de doar câteva procente. Deci, președintele țării efectiv a fost ales în 2014 de către milioane de etnici români, avându-l drept contracandidat în lupta electorală pe premierul de la acea vreme Victor Ponta, român de etnie. Este singurul caz din Europa unde președinte este un reprezentant al minorităților naționale. În afară de aceasta, conform legislației, în Parlamentul României sunt reprezentanți ai tuturor minorităților naționale – 17 la număr, indiferent de numărul populațiilor respective, inclusiv minoritățile armeană, greacă, ruteană, croată, sârbă, bulgară, slovacă, germană, italiană, turcă, lipovenească, poloneză, ucraineană, macedoneană, albaneză, țigănească. Efectiv, România este singura țară din lume în care sunt reprezentate pe larg minoritățile naționale, numărul cărora constituie în majoritate doar 5-25 de mii de persoane! Minoritatea maghiară, cea mai numeroasă, în perioada de după decembrie 1989, a avut în Camera Deputaților și în Senat peste 100 de reprezentanți. Aceștia au fost reprezentați și în Guvern, așa că temerile minorităților naționale de la noi sunt, pur și simplu, neîntemeiate.

„Cetățenii români pot călători fără vize în 100 de țări”


- Pentru agenții economici din R. Moldova, România reprezintă un interes deosebit de mare în ultimul timp. Prin ce se explică acest fapt?

- Devenind principalul creditor extern al R. Moldova, deja de câțiva ani, România este și principalul partener comercial pentru agenții noștri economici, inclusiv pentru cei din regiunea transnistreană. De exemplu, în anii 2015-2017, Guvernul de la București a acordat R. Moldova un credit de 150 mln de euro, iar în 2011 - un împrumut nerambursabil de 100 mln de euro. Cu ajutorul acestor fonduri, au fost renovate circa o mie de grădinițe din toate raioanele republicii. Amintesc și de creditul de urgență acordat de România încă în 1999 pentru achiziționarea energiei electrice, în valoare de 19 mln de dolari, care nu a mai fost restituit de către R. Moldova.

Totodată, anual, România acordă până la 5000 de burse pentru tinerii basarabeni. Aceștia beneficiază de studii gratuite, locuri în cămine, precum și burse lunare de 65 de euro, comparabile cu pensia medie din R. Moldova. Ar fi cazul să adaug că diplomele de absolvire ale instituțiilor de învățământ românești sunt recunoscute în UE.

Românii basarabeni beneficiază și de pașapoarte românești. Până în prezent, aproximativ un milion de basarabeni au reușit să redobândească cetățenia română. Iar pașaportul românesc permite efectuarea călătoriilor fără de vize în peste 100 de țări ale lumii, precum și activitate legală în statele UE. Acest ultim drept, „convertit” în cifre, înseamnă venituri bănești anuale de până la 1 mlrd de euro.

„Patria-mamă este gata să îmbrățișeze Basarabia”

- Ce argumente în favoarea Reunirii aveți pentru oamenii de rând, mulți dintre care se află încă sub influența propagandei sovietice?
- În ședința sa festivă din 27 martie 2018, Parlamentul României a adoptat o decizie, prin care Patria-mamă este gata să îmbrățișeze Basarabia, dacă aceasta dorește. Legislativul de la București a luat o decizie, conform căreia, în anul 2019, va avea loc un Referendum național, având drept subiect principal posibila Reunire firească, pașnică, benevolă, care ar avea multiple și rapide consecințe favorabile pentru întreaga populație a Basarabiei, indiferent de vârstă, stare socială, apartenență etnică, religie etc.

A locui în România înseamnă a fi în siguranță. Începând cu anul 2004, ea este țară membră NATO, care este o alianță de apărare colectivă. Iar a fi în siguranță, printre altele, înseamnă a fi atractiv pentru investiții străine, a avea locuri de muncă bine remunerate, salarii sporite, vânzări garantate de produse și servicii, previzibilitate etc., deci, creștere durabilă și eficientă a economiei. Prin urmare, în România, fermierii moldoveni vor putea beneficia de sprijin financiar european pentru dezvoltarea unei agriculturi eficiente și durabile.

Economiile actualei Românii și ale Basarabiei sunt, în mare măsură, complementare. Respectiv, garantarea vânzărilor ar însemna beneficii, inclusiv locuri suplimentare de muncă decent remunerată. Ne-ar trebui mult spațiu să enumerăm beneficiile pe care le vom avea toți, însă, efectiv, Reunirea va însemna aderarea la Uniunea Europeană.

Cele menționate ar conduce în mod firesc la revitalizarea și repopularea localităților basarabene, urmare a reîntoarcerii acasă a mai multor sute de mii de băștinași de-ai noștri, care vor găsi în Țară condiții bune de trai și dezvoltare sub toate aspectele.


Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus