Timpul.md

Social 3 August 2017 | 09:36

Mii de copii au respirat ani la rând aer cu cenușă. Nu au mai rezistat și acum se încălzesc cu deșeuri

Pentru că gimnaziul din satul Alcedar, raionul Șoldănești se încălzește cu lemne și cărbuni, elevii își doresc un sistem ecologic și mai puțin periculos pentru sănătatea lor. De aceea, un grup de elevi a elaborat un proiect de clădire școlară ce utilizează doar energie verde, dar și machete de sisteme de producere a energiei verzi.

Inițiativele elevilor au fost prezentate la o lecție publică în cadrul cursului opțional „Surse de energie regenerabilă”, moderată de Aurelia Șveț, membra echipei de autori ai ghidului pentru profesori și ai manualului „Surse de energie regenerabilă”.
Anul acesta s-au adunat doar 12 elevi pentru respectivul curs, dar profesoara spune că tinerii sunt foarte interesați, dovadă este participarea lor în cadrul concursurilor naționale și internaționale. „Vrem ca elevii să înțeleagă că energia pe care noi o importăm din țări străine este foarte scumpă și prețul ei va crește an de an. Alternativa energiei importate o putem obține acasă. E ceea ce noi numim deșeuri, care, arzând pe câmp, poluează mediul, dar, arzând în sobă, încălzește casa. Noi mai putem folosi soarele ca să încălzim apa. Dar cel mai mult ne axăm pe biomasă. Biomasa este viitorul țării noastre”, a declarat Aurelia Șveț, care este profesoară de chimie și biologie în această școală.

Elevii știu că biomasa este mai avantajoasă la preț

Lecția începuse cu emoții. Unii elevi încă mai băteau mingea pe teren, chiar dacă sala de clasă era plină cu oaspeți de la Chișinău. Panicate, câteva fetițe anunță profesoara, la ureche, ca să nu audă cei prezenți, despre colegii care încă nu au venit. Totuși, farmecul din sala de clasă îl făcea interesul copiilor față de lucruri mărețe, serioase și depărtate de subiectul copilăriei lor.
Mădălina Cazacu, cea mai bună elevă a clasei a noua, împreună cu alți elevi, a elaborat un proiect de clădire școlară ce va utiliza doar energie verde. „Noi prezentăm modalitatea prin care putem înlocui combustibilul tradițional, adică cărbunii și lemnul, fiind și cei mai utilizați, cu biomasa, care este un combustibil ecologic și nu poluează mediul. Biomasa este mult mai avantajoasă la preț. Dar este benefică și pentru mediu, pentru că la arderea biomasei, emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero. La arderea combustibilului tradițional, noi poluăm foarte mult atmosfera și contribuim la încălzirea globală, ceea ce duce la schimbarea climei”, ne explică eleva, imaginându-se un specialist în domeniul ecologiei.

Alți elevi au prezentat metode de economisire a energiei. Cristina Copaci din clasa a opta, din același gimnaziu, a accentuat că dacă facem economie de energie, ne rămân mai mulți bani în buzunar și mediul este mai curat. „Atunci când terminăm lecțiile și ieșim din clasă trebuie să stingem lumina. Utilizăm draperii scurte ca să lăsăm lumina soarelui să pătrundă în cameră. Ștergem sistematic geamurile. Cumpărăm becuri economice și deconectăm aparatele electrice dacă nu le folosim”, explică tânăra.

Încălzeau apă la aragaz și mereu trebuia să existe căldări cu apă fierbinte

Mai norocoși decât elevii din satul Alcedar sunt cei din satul Șestaci, tot din raionul Șoldănești. Chiar dacă copiii din gimnaziu și cei din grădiniță nu au studiat despre energia regenerabilă la fel cum au făcut-o cei din Alcedar, ei au parte de căldură din plin.
Directoarea grădiniței „Scufița roșie”, Rita Toia, spune că iarna aceasta încă s-au încălzit cu lemne și cărbuni în sobele din grădiniță, pentru că sistemul pe bază de biomasă s-a instalat mai târziu decât au planificat, mai exact la sfârșitul iernii.

„Avem două cazane care lucrează pe biomasă, pe pelete. Ca să faceți comparație, vă spun că înainte, când nu aveam ferestre bune, pentru funcționarea unei singure grupe de 65 de metri se cheltuia 17 metri steri de lemn și cinci tone de cărbuni, per sezon. După ce am fost ajutați să schimbăm ferestrele, să încălzim cu materiale speciale pereții, tavanul cheltuiam 23 de metri steri și două tone de cărbuni, pentru 160 de metri pătrați. Cu toate acestea, era frig pe coridoare, în sala de festivități, în bucătărie, în cabinetul directorului”, își amintește directoarea grădiniței și speră că la anul va fi mai cald, inclusiv mai puțini bani vor da, întrucât cazanul nou pe biomasă va funcționa.

De asemenea, grădinița dispune de colectoare solare pentru încălzirea apei. Dacă înainte bucătăreasa, ajutorii de educatori, dădacele aveau grijă ca să încălzească apă la aragaz și mereu să existe căldări de apă fierbinte, acum toată lumea din grădiniță este îndestulată. Cu ajutorul panoului solar se încălzește zilnic o tonă de apă.

Primarul localității Șestaci, Iacob Guja, recunoaște că era deficit de apă caldă, dar acum locuitorii satului sunt mulțumiți de condițiile bune din grădiniță pe care le au copiii lor. „Există confort. La iarnă o să fie încălzită toată grădinița și copiii vor putea veni în rochii, tricouri în sala de festivități, căci, în iernile trecute, încălzeam sala respectivă cu cămine electrice și totdeauna era frig”, se bucură funcționarul.
Despre economiile făcute, primarul a declarat, pentru ziarul TIMPUL, că sunt considerabile, în special pentru gimnaziul „Șestaci”. „În 2012, gimnaziul a fost dotat cu cazane pe biomasă. Dar până atunci se încălzea cu gaz natural. Dacă pe sezon cheltuiam în jur de 120 de mii de lei și era mai mult frig decât cald, că mai făceam economii din cauza consumului și prețului mare. Dar pe parcursul ultimilor trei ani, suma s-a înjumătățit. Cheltuiam 120 de mii și era frig, acum plătim de la 49 până la 51 de mii și este foarte cald”, a afirmat Iacob Guja, primarul satului Șestaci, raionul Șoldănești.


Cazanul pe biomasă și panoul solar din instituțiile de învățământ din localitatea Șestaci, Șoldănești au fost instalate în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă. Cel din urmă, cu ajutorul fondurilor europene, a dotat circa 200 de școli, grădinițe, centre comunitare, spitale cu sisteme moderne de încălzire pe biomasă. Suplimentar la aceste sisteme, alte 49 de instituții publice vor beneficia de colectoare solare, pe lângă cele 14 instituții, pe care le utilizează deja.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus