Externe

Mini-summit Merkel-Hollande-Renzi în Mediterana pentru relansarea UE

Președintele Consiliului italian urmează să-i întâmpine în jurul orei locale 16:00 (14:00 GMT) la Napoli pe cancelarul german Angela Merkel și pe președintele francez Francois Hollande, înainte de a-i însoți pe micuța insulă Ventotene, din Marea Tireniană, între Roma și Napoli. Acolo, cei trei conducători europeni se vor reculege la mormântul lui Altiero Spinelli, autorul unei pledoarii pentru o Europă federală, așa-numitul "Manifest de la Ventotene".

Ei vor fi apoi transportați pe portavionul Garibaldi, nava amiral a marinei militare italiene, pentru un dineu de lucru în cursul serii.

Decizia britanică de a părăsi UE, "Brexit", și consecințele sale asupra viitorului Uniunii Europene i-au reunit foarte repede pe conducătorii francez, italian și german. În cursul mini-summit precedent, la Berlin, în 27 iunie, ei lansaseră un apel pentru o "nouă impulsionare" în favoarea Europei.

Reîntâlnirea lor luni, pe Mediterana, intervine cu trei săptămâni înaintea unui summit european extraordinar, prevăzut pentru 16 septembrie la Bratislava și convocat după Brexit.

Decizia britanică de a părăsi UE "este o înfrângere politică" pentru Europa și trebuie să reprezinte "un imens apel la trezire" pentru UE, care trebuie să se reformeze rapid, a afirmat Renzi la sfârșitul lunii iulie.

Pentru a răspunde acestei provocări, Franța și Italia preconizează o mai puternică integrare europeană, în special în materie de securitate și de apărare. "Aceasta va fi una dintre lecțiile pe care le vom avea de tras din Brexit, impulsionarea pe care o vom avea de dat" construcției europene, declarase astfel președintele francez în iulie la Lisabona, prima etapă a unui mini-turneu european "post-Brexit" al lui Hollande.

Ideea unui "Schengen al securității pentru a răspunde terorismului" a mai fost apărată de asemenea de guvernul italian. Într-un editorial comun, publicat în 11 august, ministrul apărării Roberta Pinotti și cel al afacerilor externe Paolo Gentiloni au preconizat crearea unei "forțe multinaționale europene" pentru misiuni speciale, sub comandament unic.

Franța a sugerat, la rândul său, ideea unei finanțări europene pentru a susține aceste proiecte comune în domeniul militar. "Asupra acestui subiect, trebuie ca Europa să capete o autonomie strategică", s-a comunicat la Paris.

Parisul dorește astfel instituirea rapidă a unui corp european de grăniceri pentru a întări frontierele externe ale UE și a le face mai ermetice.

Angela Merkel, a cărei popularitate este în scădere după afluxul de migranți în Germania, este pe aceeași linie cu Renzi, care constată cu neliniște că numărul migranților crește în fiecare săptămână în Peninsula italiană.

Cei trei lideri vor aborda și aspecte economice. Președintele francez a sugerat deja dublarea în cinci ani a planului Juncker (315 miliarde din 2015 până în 2018), în transporturile proprii, modernizarea digitală și cercetare. Renzi este favorabil la rândul său utilizării unei părți din aceste fonduri pentru a favoriza cultura în Europa.

Dar șeful guvernului italian vrea mai ales să-și convingă colegii — începând cu cancelarul german — să pună capăt unei Europe "contabilizate" într-un moment în care populiștii câștigă teren peste tot.

Matteo Renzi denunță astfel austeritatea și echilibrul conturilor publice ca singurul orizont în Europa și solicită, în special Franței, mai multe investiții și flexibilitate în materie de disciplină bugetară.

Angela Merkel se arată în schimb mult mai circumspectă față de aceste proiecte și, în general, în fața oricărui răspuns "federalist" crizei declanșate de Brexit. Și aceasta cu atât mai mult, cu cât alegerile legislative sunt prevăzute pentru anul viitor în Germania.

Franța intră și ea în perioada electorală înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor și mulți se tem că situația anterioară va rămâne în continuare neschimbată.

Acest mini-summit reunește "trei lideri slăbiți, confruntați cu dificultăți interne și aflați în fața unor schimbări electorale iminente, și care au deci marje de manevră foarte restrânse", scria duminică editorialistul de la Sole24Ore, cotidian economic italian. 

agerpres.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *