Miron Cozma, înainte de a fi audiat: Au fost îmbrăcat mineri în soldaţi, ca să vă prostească Ion Iliescu, un KGB-ist

Miron Cozma a venit la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) pentru a fi audiat şi a depune documente în dosarul Mineriadei, în care este acuzat că, în calitate de preşedinte al biroului executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului", împreună cu Constantin Ioan Ilinescu şi Torsan Ilie, a organizat şi coordonat deplasarea la Bucureşti a minerilor din Valea Jiului, în iunie 1990.

Cozma a spus că nu a fost chemat de Ion Iliescu la Bucureşti în iunie 1990, precizând că a fost mereu împotriva fostului preşedinte. El a adăugat că, după ce au ajuns în Bucureşti, minerii săi au fost cantonaţi la Sala Polivalentă şi nu au avut legătură cu cei de la Romexpo sau Palatul Victoria, iar el a fost dus cu forţa acolo unde Ion Iliescu mulţumea ortacilor.

"Nu sunt acuzat că am organizat deplasarea minerilor la Bucureşti, mai citiţi. Ăsta e mesajul transmis de Iliescu, că el ne-a chemat? Pe mine m-a chemat Iliescu? N-auzi sau nu înţelegi, stimate domn, dacă eu am fost împotriva lui Iliescu, dacă eu şi acuma, dacă vii la mine la partid o să vezi că punctul 8 e inclusiv în adeziune. Dacă vrei să te înscrii la mine în partid, nu poţi să te înscrii pentru că eşti întrebat dacă ai colaborat cu Securitatea", a precizat Cozma.

Întrebat cine a chemat minerii în Bucureşti şi cine i-a coordonat, Miron Cozma a răspuns: "Păi cine m-a chemat? Eu am ajuns aşa civil şi adus aşa de minerii cu ghilimele de rigoare (face semn pe umeri, n.r.) (…) De ce nu spuneţi adevărul? Deci, au fost securiştii lui Nicolae Cămărăşescu, repet, împreună cu ministrul Burlec (Cornel Burlec-Plăieş, n.r.), ministrul adjunct la Minelor, împreună cu alţi colonei şi aşa mai departe, care se ştiu, colonelul Tache, colonelul Florescu, sub coordonarea foarte strictă a lui Gelu Voican Voiculescu, care răspundea direct, pentru că acesta avea în permanenţă întâlniri la Bucureşti, bineînţeles cu Petre Roman şi bineînţeles cu tovarăşul Iliescu".

Cozma a mai arătat că a găsit şi dovezi care să-i sprijine dovezile că nu el a coordonat minerii, respectiv o înregistrare din Piaţa Universităţii în care vorbesc lideri ai studenţilor din piaţă, precizând că acestea se regăsesc şi în arhivele TVR.

Miron Cozma a adăugat că minerii erau la Sala Polivalentă, dar totuşi, în balconul Guvernului şi la complexul Romexpo apar persoane îmbrăcate în mineri, spunând că întrebarea care se pune este "cine erau ăia îmbrăcaţi mineri". El a precizat că, ulterior, au fost îmbrăcaţi mineri în soldaţi, "ca să vă prostească Ion Iliescu".

Întrebat cum de apare în înregistrările video în prezenţa lui Ion Iliescu, în iunie 1990, Cozma a spus: "În permanenţă, dumneavoastră nu aţi văzut, la Palatul Victoriei acolo e ca un neisprăvit, ca să nu zic altfel, şi foloseşte numele meu, că minerii, şi nici nu eram lângă el. Cine erau ăia îmbrăcaţi mineri lângă el în balconul Guvernului? Cine erau ăia îmbrăcaţi la complexul expoziţional? Pentru că, încă o dată vă spun, minerii au stat la Polivalentă. Am fost cantonaţi la Polivalentă în prima etapă… Ulterior s-au îmbrăcat mineri în soldaţi ca să vă prostească în permanenţă acest KGB-ist nenorocit care este Ion Iliescu… M-au luat cu forţa, repet, cu toţi cu care eram la Polivalentă şi ne-au dus acolo ca să mulţumească tovarăşului Miron Cozma, din nou o păcăleală KGB-istă".

Întrebat dacă ar accepta o confruntare cu Ion Iliescu, Cozma a spus: "Nu, pentru că, sincer să zic, mi-e frică, dacă îi dau una moare. Pentru că eu sunt sincer, eu nu mint. Înţelegi?".

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, pe 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea şi lipsirea de libertate a altor o mie.

Procurorii militari au arătat, în ordonanţa de începere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei, că Ion Iliescu, împreună cu Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu şi alţii, a decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii.

"În zilele de 11 – 12.06.1990, în calitate de preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (C.P.U.N.), împreună cu civil Roman Petre, civil Măgureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chiţac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel ş.a., a decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, în baza acestei hotărâri fiind declanşat, în dimineaţa zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populaţii civile, la care au participat forţele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii, atac soldat cu decesul a patru persoane şi rănirea a altor trei prin împuşcare, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aprox. 270 de persoane. Ulterior, la data de 13.06.1990, împreună cu civil Roman Petre, alţi membri ai Guvernului, lideri de sindicat şi conducători ai unor centre industriale şi bazine carbonifere din ţară, a decis organizarea deplasării la Bucureşti a peste 10.000 de muncitori care, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, au continuat atacul declanşat în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, provocând vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a unui număr de peste 1.000 persoane", se arată în ordonanţa procurorilor.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul şef al Inspectoratului General al Poliţiei Corneliu Diamandescu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, pentru declanşarea atacului asupra populaţiei civile, urmare a deciziei luate în 11 – 12 iunie 1990.

Procurorii au cerut aviz pentru urmărirea penală a fostului premier Petre Roman, fostului ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu, a lui Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990 şi responsabil cu controlul serviciilor secrete.

Potrivit Legii 115/1999, "numai Camera Deputatilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor".

În cazul lui Mugurel Florescu, fost procuror general adjunct al României şi şef al Direcţiei Parchetelor Militare, şi al lui Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al FSN, a fost decisă extinderea urmăririi penale, tot pentru decizia luată în 11 – 12 iunie, se arată în ordonanţă.

Viceamiralul în rezervă Emil Dumitrescu, fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a fost pus sub urmărire, pentru că, în zilele de 13-15 iunie 1990, a participat în mod direct şi a coordonat atacul violent declanşat asupra populaţiei civile din Capitală.

Pentru sprijinirea acestui atac, au fost puşi sub urmărire foştii comandanţi ai unităţilor militare din Măgurele şi Băneasa, generalul în rezervă Petre Petre, fost comandant al U.M. 0575 Măgurele, şi generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al comandant al U.M. 0828 Băneasa, precum şi Cazemir Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională în perioada 13-15.06.1990.

Cornel Burlec-Plăieş, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, şi Gheorghe Dobre, fost director al Regionalei CFR Craiova, sunt urmăriţi penal pentru că au organizat deplasarea minerilor din Valea Jiului la Bucureşti, cel dintâi preluându-i de la Gara de Nord în momentul sosirii lor, iar cel din urmă asigurând condiţiile necesare pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală, se arată în ordonanţă.

Foştii lideri sindicali, directori sau angajaţi la exploatările miniere Aninoasa, Lonea Deva, Motru, Ţebea, Petrila, Bărbăteni, Paroşeni şi Comăneşti sunt acuzaţi de asemenea că au organizat deplasarea minerilor la Bucureşti.

Un fost ofiţer activ la Secţia de Informaţii Gorj – Biroul Motru, Titu Bondoc, este acuzat că a organizat deplasarea la Bucureşti a minerilor din Mina Albeni.

Sursa: Mediafax.ro