Timpul.md

Economie 6 Februarie 2013 | 06:30

Moldova lucrează pentru Versace, Dolce&Gabbana și Benetton

Versace, Armani, United Colors of Benetton, Max&Co, Naf Naf, Trussardi, Primark, Max Mara, Prada, Nike, Dolce&Gabbana, Calvin Klein își produc hainele în Republica Moldova!

Aceste mărci vestite originare din Italia, Irlanda, SUA ș.a., pentru care iubitorii de modă din Moldova sunt în stare să-și cheltuiască tot salariul - gândindu-se la calitatea superioară a produsului care, chipurile, este imposibil de realizat la noi - sunt croite, croșetate, înfrumusețate și aduse la starea unui produs finit de către croitori profesioniști și modești din R. Moldova.

Puțini cunosc faptul că sectorul confecțiilor și al textilelor este unul foarte important pentru dezvoltarea economică și socială a țării în care ne aflăm și că asigură cu locuri de muncă peste 17.000 de persoane din aproape toate regiunile țării.

Producătorii autohtoni de confecții și textile din Moldova sunt competitivi prin faptul că oferă un termen de livrare mai mic pe piețele din Europa, forță de muncă calificată și cost redus al muncii. „În medie, comenzile de la clienții regionali pot fi executate și expediate în decurs de două săptămâni, în timp ce primirea aceleiași mărfi din China poate dura până la două luni”, explică un studiu realizat de USAID. Astfel, „atuurile” Moldovei au reușit să aducă parteneriate de succes cu numeroase branduri din Italia, Germania, Olanda, Marea Britanie, Franța și Belgia. Veniturile obținute prin sistemul „lohn” (prin acest sistem fabricile mai mari și mai tehnologizare din Moldova primesc materia primă și specificațiile tehnice pentru producerea și asamblarea bunurilor în țară) permit producătorilor autohtoni să-și lanseze propriile linii de vestimentație, însă serviciile cu valoare adăugată scăzută împiedică companiile să facă investiții în echipament avansat, tehnologii moderne și mai ales în cercetarea și dezvoltarea produselor.

Moldova nu are materie primă!

Industria accesoriilor de modă, în special producerea încălțămintei, genților, obiectelor din materiale sintetice și piele, creează exporturi semnificative pentru Moldova. În lunga listă de întreprinderi din Moldova care activează după sistemul „lohn” se află și SA Artima, fabrica de articole de marochinărie din Chişinău care era printre cele mai bune fabrici din fosta Uniune Sovietică. Odată cu schimbările intervenite în viaţa politică, s-a schimbat şi viaţa economică din R. Moldova, iar întreprinderea nu a mai fost în stare să se adapteze noilor condiţii ale pieţei din cauza greutăţilor financiare şi a părăsit piaţa internă, orientându-se spre clientela străină, folosind materia primă a acesteia. Alexandra Can, managerul general al întreprinderii, contrazice studiul realizat de USAID afirmând că, de fapt, „forța de muncă din Moldova nu mai este de mult ieftină și devine din ce în ce mai puțin productivă, din cauză că tinerii nu mai sunt interesați de acest domeniu de activitate, respectiv continuă să activeze doar angajații vechi, care îmbătrânesc”.

Deși Alexandra Can nu poate divulga numele partenerilor, ea este foarte mulțumită de colaborarea cu producători vestiți din Europa. „Am însușit tehnologii noi, am obținut în dotare utilaje performante, nișa noastră a ieșit la export aproape în întregime, aprovizionarea unei părți considerabile a materiei prime și accesoriilor asigurate de către parteneri. „Lohn”-ul necesită mijloace financiare circulante mari. Or, întreprinderile noastre nu pot accesa credite bancare ieftine și de lungă durată ca să poată produce, dezvolta și promova produsele proprii pe piața internațională. Noi, în țară, materie primă nu avem deloc, în afară de cea agricolă!”, explică managerul întreprinderii.

Istorie de succes la nivel european

Produsele fabricate în Moldova pe bază de contract cu țări din Uniunea Europeană reprezintă două treimi din totalul accesoriilor de modă comercializate. Există posibilități ca producătorii mai mari care au legături pe piață să-și sporească volumele de producție prin intermediul subcontractelor cu companii locale mai mici. Proximitatea faţă de UE şi regimul vamal privilegiat sunt principalele stimulente care atrag parteneriatele internaţionale.

Întreprinderea Zorile, una foarte vestită în Moldova, în urma elaborării unei strategii de depășire a crizei cauzate de destrămarea URSS, a semnat un contract de colaborare la condiţii „lohn” cu firma italiană Loncar Due IRL şi în decembrie 1995 este efectuat primul export în Italia.
Anul de cotitură este 1995, când a fost elaborată strategia de depăşire a crizei. Începe procesul de restructurare a întreprinderii, este deschisă o reţea de magazine Zorile prin care se comercializează 40% din încălţăminte. Este semnat un contract de colaborare în condiţii „lohn” cu o firmă italiană şi în decembrie este efectuat primul export în Italia.

Astfel, în 2008, 63% din acţiunile de stat au fost cumpărate de un fond american de investiţii. Mai târziu a fost lansat și un program de dezvoltare a fabricii orientat nu doar spre export, dar şi spre vânzarea cu amănuntul în Moldova. Deși accentul se pune pe contemporaneitatea produselor lor, părerile consumatorilor sunt împărțite.

Mărci cu renume fac economie pe spatele nostru

Fabrica de confecţii Intercentru Lux produce peste un milion de unităţi de articole tricotate pe an, cu un variat asortiment pentru toate vârstele din materie proprie, precum şi din materie primă „lohn”. Astfel, această fabrică este deţinătoarea „Arcei Europene de Aur” pentru calitatea înaltă şi noile tehnologii ale brandurilor aplicate, aşa ca Prada, Armani, Dolce&Gabbana, Calvin Klein ș.a.

SRL Șaltoianca, la fel, activează în regimul „lohn” în comun cu firmele din Italia, Franţa, Belgia, Germania şi Austria. Odema din Tiraspol a produs pentru Armani și Trussardi, întreprinderea Maglia Est SRL coase tricotaje pentru United Colors of Benetton. Artizana SRL produce pentru Barbour, Armani, Monkler, Geospirit etc.

Angajații acestor întreprinderi sunt plătiți cu 4 euro pe oră, ei aducându-și contribuția la un venit de 1 miliard de dolari din exportul moldovenesc.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus