Timpul.md

Actualitate 20 Octombrie 2018 | 23:00

Moldoveanul care muncește într-un birou de 324 de hectare

De aproape două decenii, pădurarul Veaceslav Struț nu și-ar schimba jobul pentru nimic în lume La Întreprinderea silvo-cinegetică Străşeni muncește un om care adoră florile, curățenia, aerul proaspăt și ordinea. Bărbatul a ales o profesie, care pentru mulți alții pare ori demodată, ori desprinsă din cărțile cu povești. Pentru Veaceslav Struț însă este jobul perfect care i-a adus și titlul de cel mai bun pădurar al anului 2018.

Povestea celui mai bun pădurar al țării este cumva predictibilă. Veaceslav Struț s-a născut și a crescut la marginea satului Căpriana, la doi pași de pădure. Acel colț de rai i-a oferit o copilărie desprinsă din poveștile lui Creangă. „Toate dealurile le alergam, culegeam fel de fel de pomușoare și fructe, iar cireșele le băgam în sân când încă nu erau coapte. Chiar găsisem și o modalitate de a face bani de buzunar. Culegeam leurdă de prin pădure și ieșeam pe marginea șoselei să-mi vând „marfa”. Am avut o copilărie foarte frumoasă în mijlocul naturii”, povestește pădurarul.

„Pădurea nu așteaptă”

Astfel, decizia de a rămâne în mijlocul naturii pentru tot restul vieții a devenit firească. „Mi-am făcut studiile la Camenca, într-un colegiu special destinat educației și dezvoltării viitorilor pădurari. După studii, am încercat să mă ocup de alt domeniu, însă într-un final m-am întors la prima și cea mai mare pasiune a mea. Am devenit colaborator al Întreprinderii silvo-cinegetice Străşeni pe când aveam vreo 30 de ani și nu am mai părăsit locul acesta. Se fac 19 ani de atunci... Nu aș fi muncit atâta vreme, dacă nu mi-ar fi plăcut ceea ce fac zilnic”, povestește bărbatul, demonstrându-ne că, dacă faci ce-ți place, nu ești nevoit să muncești vreodată de nevoie.

Pe cel mai bun pădurar din țară l-am găsit, normal, în pădure sau în birou, așa cum îi place să zică. „Am o suprafață de 324 de hectare pe care trebuie să o dirijez. Eu spun că este cabinetul meu”, glumește Veaceslav Struț. Casa pădurarului, amplasată într-o adevărată oază de liniște și prospețime este năpădită de flori, de la trandafiri la mușcate. La ai săi 49 de ani, bărbatului nu-i este frică să spună că-i place tot ce este frumos și mai ales tot ce este curat și îngrijit. „Personal, îngrijesc toate florile și nu permit nimănui să se ocupe de ele. Le înmulțesc eu. Știu că trebuie să fiu gospodar și nu vreau să mă dau de gol. Îmi plac lucrurile simple, dar care nu necesită investiții mari”, spune pădurarul. Ca și toți oamenii gospodari, Veaceslav Struț zice că ar vrea să facă mai multe prin curte, dar nu are timp. „Pădurea nu așteaptă. Dacă nu faci lucrul astăzi, mâine-i prea târziu”, punctează el.

Stejarul e ca omul, nu poate trăi singur

Cine crede că a fi pădurar este relaxant și ușor se înșală. „Pădurarul este, mai întâi de toate, paznicul pădurii. Asta nu înseamnă că avem grijă numai de arbori, ci de întreaga faună și floră. În Întreprinderea silvo-cinegetică Străşeni se găsește cerbul nobil, cerbul pătat, mistreți, iepuri, vulpi. De altfel, numărul vulpilor este prea mare în acest moment. De aceea se organizează vânători speciale pentru a ține sub control numărul lor”, explică Veaceslav Struț.

„În plus, trebuie să avem grijă ca pădurea să nu fie afectată de dăunători. Dacă se naște un focar undeva, boala se răspândește repede. Pădurea este un organism viu, este ca și un om. Trebuie să îngrijim de sănătatea ei, să o păstrăm tânără și proaspătă”, adaugă acesta. „Specia de bază în toate pădurile Moldovei este stejarul. Avem și multe specii ajutătoare, pentru că stejarul e ca omul, nu se simte bine singur. Este un arbore care crește greu și avem metode prin care îl ajutăm să crească în lungime și lățime. Mai avem fag, tei, arțar”, punctează pădurarul.
„Apropo, ați știut că un arbore împrospătează aerul într-o singură oră cât 12 aparate de aer condiționat în 20 de ore?”, ne întreabă Veaceslav.
„Nu degeaba se spune că pădurea este haina Terrei. Pădurea a fost prima casă a omului. În păduri s-au adăpostit de ploi, de arșița soarelui și tot acolo s-au hrănit”, completează acesta. În timpul discuției, paznicul naturii răspunde la câteva apeluri și la întrebările colegilor săi. „Trebuie să punem ghindă zilele acestea”,explică el, reiterând faptul că „pădurarul nu stă niciodată pe loc”. „Aici fac tăieri de îngrijire, acolo sădesc puieți, dincolo semăn ghindă... Trebuie să fii în mai multe locuri în același timp și să observi orice mișcare”, consideră Veaceslav Struț. Uneori, chiar și pădurarul rămâne surprins de ceea ce observă în mijlocul naturii. „De exemplu, o dată am văzut doi mufloni. Am fost uimit. Probabil, traversaseră Prutul înghețat și au ajuns în zonele noastre”, specifică bărbatul.

„Este o profesie din care câștigi ceva bănuți, dar nu te îmbogățești”

Un pădurar bun trebuie să fie activ, iar, dacă-i place să stea pe loc, n-are șanse să se descurce. „Înainte, ne deplasam prin pădure cu caii, acum o facem mai mult pe jos și în cazuri rare, când este vreo urgență, cu mașina. Să știți că sunt conștient că poate nu mai fac eu atât de multe, dar, când văd niște rezultate, mă bucur. Vreau să pot face un bine lumii, pentru că știți cum se zice, rău poate face oricine... Iar părinții mei chiar n-au fost profesori ori intelectuali, m-au învățat să fiu cinstit și muncitor. Îmi place omenia și în acest spirit i-am educat și pe cei doi feciori ai mei”, ne destăinuie cel mai bun pădurar al anului 2018.

În opinia lui Veaceslav Struț, oamenii cred că pădurarii trăiesc bine, ceea ce nu este adevărat în toate cazurile. „Este o profesie din care câștigi ceva bănuți, dar nu te îmbogățești. Să știți că este greu să găsești oameni buni, care să activeze în acest domeniu. Înainte lumea muncea mult și avea așteptări puține. Acum este invers. Oamenii au așteptări mari, dar muncesc puțin. În plus, a fi pădurar implică și niște riscuri. Aceleași tăieri de copaci pot fi periculoase. Trebuie să fii precaut”, atenționează el.

„În cei 19 ani, nu știu cum m-am schimbat, dar știu că mi-au plăcut și că am învățat foarte multe lucruri. Am realizat și sper ca și ceilalți să realizeze că noi nu avem munți, mări, oceane, dar avem păduri și trebuie să le protejăm și să ne bucurăm de cea ne oferă acestea”, concluzionează Veaceslav Struț.

Veaceslav Struţ, colaborator al Întreprinderii silvo-cinegetice Străşeni, s-a ales cu titlul de cel mai bun pădurar al anului 2018, în urma desfăşurării celei de-a XX-a ediţii a acestui concurs, organizat de Agenţia „Moldsilva”, în septembrie 2018. Competiția a avut loc în localitatea Albota de Sus, raionul Taraclia, şi a întrunit 27 de participanţi din R. Moldova şi România. Concurenții au fost supuși mai multor încercări, printre care probe teoretice, practice, dar și testări în diferite situaţii concrete.

Pădurarii au trebuit să determine speciile de arbori şi arbuşti forestieri după seminţe, frunze, puieți şi coajă, să demonstreze aşezarea şi cubarea corectă a lemnului, să identifice speciile de vânat după urme, păsările după sunet și alte probe ingenioase. Concursul din acest an a fost organizat în parteneriat cu Întreprinderea silvică Silva-Sud (Cahul) şi Federaţia sindicatelor lucrătorilor din silvicultură.

Pe locul II s-au clasat Întreprinderile silvice din Hânceşti şi Călăraşi, iar pe locul III – Direcţia silvică din Prahova, România.

La 1 ianuarie 2012, suprafaţa acoperită cu vegetaţie forestieră din R. Moldova constituia 462,7 mii ha sau 13,7% din suprafaţa ţării, potrivit informațiilor prezentate în Strategia de mediu pentru anii 2014-2023. Pădurile seculare ocupă o suprafaţă de circa 6000 ha, ceea ce constituie 1,6% din fondul forestier. Totodată, gradul de împădurire a teritoriului constituie 11,1%, fiind mult sub media europeană (circa 30%). Astfel, cu toate că în ultimii 50 de ani se observă o tendinţă de creştere a procentului de împădurire, ritmul de acoperire a suprafeţelor cu păduri este destul de lent, iar cota speciilor autohtone este redusă.

Pe 20 martie 2018, de Ziua Internațională a Pădurilor, fostul ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Liviu Volconovici, a spus că, până în 2023, suprafețele împădurite urmează să crească cu 130 mii ha.






Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus