Timpul.md

Ultima oră 19 Martie 2014 | 22:04

Motive de neliniște

Catastrofa care s-a pogorît asupra Europei de Est în ultimele săptămîni pentru că ucrainienii- mai corect, unii ucrainieni- nu au mai vrut să facă ce le dictează rușii ne arată cîtă dreptate- și noroc- am avut că am integrat România în UE în anul 2007. 

Nici măcar un an mai tîrziu nu ne-am fi putut permite, cum instictul ne-o spunea de pe atunci, că ar fi început referendumurile în țări mai degrabă sceptice ca Franța sau Olanda și rămîneam pe dinafară. Cei care se vaită că nu ne-am ales cu nimic (din prostia noastră sub toate guvernele) ar trebui să stea un pic în vîntul siberian care s-a abătut asupra Kievului sau Cernăuțiului zilele astea. Situația e mai periculoasă decît în vara lui 1991, după lovitura de stat, cînd URSS a început să se destrame, și o spun ca jurnalist care a făcut atunci Moldova, Transnistria și Ucraina pînă spre Crimeea (unde nu am mai ajuns, fiind arestați de beretele negre). La vremea aceea poporul rus nu sprijinea pe puciști cum sprijină azi pe Putin în chestiunea Crimeei și a întregii Ucraine, văzută ca o Transilvanie de către ruși, leagănul națiunii. Pe vemea aceea rușii voiau libertate, ca și românii. Între timp au avut-o și nimeni nu se bucură de o reputație mai proastă în Rusia decît eroul care a adus libertatea și a înfrînt puciul, Boris Elțîn. Pentru că nu Occidentul a rezolvat situația, că nu prea avea ce face, cum nu are nici azi, ci populația Moscovei, care a ieșit în stradă, a înconjurat Casa Albă și și-a protejat aleșii de armată. Costul unei libertăți irosite astfel, într-o tranziție care aduce doar deziluzii, cu exod masiv de populație, capitaluri și scăderea duratei de viață e dramatic. Putin își permite azi să se lase izolat internațional pentru că știe că alternativa e la el, deîndată ce o democrație veritabilă a fost deja încercată și după părerea multor ruși nu a mers.

Prin comparație cu tragedia rusească și ucraineană, care trage la fund și Georgia și Basarabia ( nu am apucat să beau șampania cu Monica Macovei și coautorii filmului meu Unde se termină Europa pentru că s-au ridicat vizele Schengen, iar între timp Moldova e iarăși în pericol), dramele de la București sînt penibile și suferințele autoprovocate. Ele sînt oricum mult exagerate. Așa cum arată ultimul raport SAR, a cărui publicare în serial va începe din acest weekend, România a avut doar de cîștigat din integrarea în UE, iar costurile pe care le plătește ca urmare a slabei administrari a fondurilor sau a lipsei de performanță economică le-ar fi plătit oricum. Cîștigăm mai puțin decît am putea, dar câştigăm în absolut orice combinație, de la securitatea de a fi în UE, la suma cu care rămînem anual în mînă după ce ne plătim contribuția la UE. Sigur, sînt multe amendamente și multe lucruri de criticat și o facem, dar în loc să dramatizăm ar fi cazul să ne punem pe treabă. Avem o baftă chioară: dacă nu era războiul din Iugoslavia nu intram în UE! În loc de circ, de exagerări, de propagandă mai bine ne apucăm de treabă. Nu e hilar că de la ultimele alegeri încoace una din temele propagandei băsiste a fost spaima de Rusia (Ponta vă dă la ruși, etc). Fiți măi oameni buni mai atenți cu cuvintele, că nu e bine să iei numele lupului în deșert.

România stă economic rezonabil, cu o creștere pe anul trecut de vîrf în Europa, dovedită între timp ca reală, cu o creștere industrială la bază și cantități de fonduri europene care ne așteaptă. Nici politic situația nu e rea deloc, coaliția de guvernare stînga-dreapta s-a spart și țara e mai plurală ca niciodată, geme de partide și partidulețe, mai ales la dreapta. Noul guvern are tineret cu diplome de bună calitate și e ipocrit să ne văicărim că de ce nu a pus Ponta în locul lor pe niște oameni cu experiență, pentru că evident ăia nu ar fi vrut să se schimbe nimic. Că dl. Ponta a fost achitat de plagiat nu e o nenorocire și nu știrbește onoarea ÎCCJ pentru cine înțelege cum funcționează legislația drepturilor de autor, în care trebuie să furi de la careva ca să fii declarat hoț. Or, toate presupusele victime s-au declarat nelezate- plus să nu mai discutăm cît de originale erau acele contribuții de bază, deci pe ce să-l condamne judecătorii pe Ponta? Sînt cu totul de acord că nu e onorabil pentru țară, dar trăiți de mulți ani cu o educație superioară cu totul neonorabilă, mai ales în domenii ca dreptul, deci să nu ne înduioșăm de cazul ăsta cînd foșgăie țara de foști milițieni doctori în drept și așa mai departe. Nu mai vorbesc de onorabilitatea ca șefi de stat să-și facă amantele miniștri și altele din astea.

Nici nu e cazul să ne isterizăm din cauza televiziunilor. O să revin la subiectul presei murdare, dar începeți prin a nu vă mai uita la TV. Presa e coruptă, la fel ca și politica, dar procesele care o vor curăța au pornit, merg, Becali e în închisoare (numai pe Prosport se publică în continuare articole favorabile lui, trebuie să le fi plătit înainte), Vîntu la fel, Voiculescu e pe drum, iar cei care bocesc azi sînt foști colaboratori de-ai lor, culmea ridicolului. Bălteala asta morală la români nu e de azi, de ieri, mai bine glod decît sînge însă. Glodul e de fabricație națională, vedeți însă în Ucraina ce este tragedie adevărată. Terminați cu văicăreala asta narcisistă și mai uitați-vă și în jur.

Mi-aș dori să fiu un expert așa de bun în Rusia încît să explic de ce Putin s-a simțit așa de împins la zid acum un an când a început cruciada asta euroasiatică împotriva UE, dar nu sînt. Urmăresc Rusia ocazional și nici unul din prietenii mei experți, de la Michael Mc Faul la Alena Ledeneva nu a reușit să-mi explice astfel încît să vă pot da un răspuns satisfăcător. Rușii au fost, e drept, provocați de strategia americană în materie de gaze, care îi face să piardă mult. Dar cum cîștigă prin ofensiva asta, nu văd. UE oricum nu dorea să se extindă către Moldova și Ucraina - discuția despre integrarea lor era doar un fel de a stimula reformele interne - iar UE nu a fost niciodată într-un moment mai prost decît cînd cu criza euro. Nu pot să cred că Putin a crezut altceva. Nici că stătea să piardă puterea și a găsit această nouă cale de mobilizare.

Femeile nu înțeleg ușor violența pură, și eu nu fac excepție. Înțelegerea mea merge pînă la limitele raționalității și nu te aștepți ca statele să se poarte ca bolnavii. Familia mea a fost pe jumătate decimată la invazia Basarabiei după pactul Ribentropp Molotov, iar cei ajunși în România sînt supraviețuitorii, și cu toate astea nu am avut niciodată vreo fobie anti-rusească. Știu bine că numai democratizarea Rusiei va aduce deplină securitate Europei de Est și de asta am colaborat mereu cu rușii democrați atîta cît am putut; prieteni de-ai mei au fost printre primele victime ale regimului Putin.

Avem motive serioase de neliniște zilele astea. Poate de aceea ar fi bine să luăm o pauză din circul național de toate culorile și să maximizăm avantajele cîștigate în Europa cu trudă mare și merit insuficient. Nimeni nu vrea să ducă România spre Rusia și nici nu e nevoie de așa ceva. Românii reușesc să se autodistrugă fără intervenția nimănui.

Washington, D.C., 18 martie

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus