Actualitate

Muncim de la 11 ani. Nu e greu si nu ne doare nimic

In 2008 a crescut numarul copiilor deveniti invalizi cu afectiuni osteo-articulare

„Lucram cu ziua. La strans varza, la prasit, la instalat tevi pentru irigare… Cat ne plateste? 100 de lei pe zi, uneori mai putin, depinde de munca. La prasit e zece lei ora”…

In familia G. din satul Todiresti, comuna Chetrosu, raionul Anenii Noi, au crescut patru copii – doua fete si doi baieti. Fetele nu au muncit de mici, spune mama lor, dar baietii, care au acum 17 si 16 ani, lucreaza de pe la varsta de 11 ani. Ei au preferat sa mearga mai degraba la munca, decat la scoala. Cel mai mare a terminat cu greu noua clase, cel mic, Vadim, nu a incheiat nici sapte clase. In septembrie, el a implinit 16 ani si e bucuros ca directorul scolii nu-l mai poate deranja, ca sa-l cheme la lectii. „Lucram cu ziua. La strans varza, la prasit, la instalat tevi pentru irigare… Cat ne plateste?

100 de lei pe zi, uneori mai putin, depinde de munca. La prasit e zece lei ora”, spune Vadim. „Caram trube (tevi – n.r.) la Bac. Le punem pe randuri si uda. Apoi le mutam. Nu e greu, are 15 kg o truba si o ridicam cate doi. La curechi arunci de la unul la altul si incarci masinile. Imi iese cam 2500 de lei pe luna”. Cand il intrebi de scoala, tace; de viitor, la fel. „Crezi ca vesnic va fi acest patron in sat ca sa muncesti la el?”. „Va fi, imi raspunde, ei au si afaceri cu masini, ajut la reparatie, la demontat banchetele, mai lucrez si la ei acasa uneori”.

Vadim spune ca munca nu e grea, de la 8.00 pana la 17.00, ca nu oboseste si ca acum nu il doare nimic… Lasandu-se tras de limba cu greu, Vadim mai povesteste ca patronul „nu il obijduieste” si ii remunereaza munca la fel ca si a adultilor. „Si politistul de sector, nu ti-a spus niciodata ca nu trebuie sa muncesti, pentru ca iesti copil?”. „Nu, el stie ca eu lucrez, el este cumatru cu stapanul meu”, a fost raspunsul…

Profesorii confirma ca cei doi baieti mai mult au muncit decat au invatat. Veneau la lectii cate doua-trei zile dupa ce directorul scolii si politistul de sector faceau raiduri prin sat, apoi din nou dispareau cu saptamanile. Trebuie sa mentionam ca nu am mers la patron sa discutam, pentru a nu le crea probleme copiilor. In situatia lor, dupa cum am aflat de la pedagogi si sateni, sunt mai multi copii din localitate.

Inspectia Muncii verifica, dar nu tot

Baietii din familia G. nici nu-si dau seama ca nu le este permis sa munceasca decat dupa 15 ani, dar si atunci – cu acordul scris al parintilor si doar cinci ore pe zi. Cei trecuti de 16 ani pot lucra nu mai mult de sapte ore pe zi. Daca ar munci legal, baietii ar mai sti ca patronul e obligat sa-i trimita la examene medicale de doua ori pe an, pana ajung la majorat, sa le asigure un sir intreg de conditii de munca. Lucrul la tutun e categoric interzis minorilor, pana la implinirea a 18 ani.

„Din fericire, tutun aproape ca nu se mai cultiva la noi, de aceea nu am intalnit in ultimii ani cazuri de implicare a copiilor”, spune Eugenia Ganea, coordonatoare a proiectului „Munca copilului” promovat de Federatia Patronatelor din Agricultura. „Unii patroni, adauga ea, cand afla ce conditii trebuie sa indeplineasca daca iau la munca minori, renunta. Refuza sa mai ia copii. Nici asa nu e bine. Pentru ca, daca ii lipsim pe adolescentii din familiile sarace de posibilitatea de a munci pentru a supravietui, poate insemna ca-i expunem la situatii de risc, la trafic, la migratie si la alte pericole mai mari”, afirma functionara.

„Noi nu spunem ca minorii nu trebuie sa lucreze. Dar trebuie sa intelegem pana unde ajunge educatia prin munca si unde incepe exploatarea copiilor. Incercam sa-i convingem pe patronii din agricultura ca munca copilului este si in detrimentul lor. Un argument ce-si are efect la patroni e faptul ca tarile din Europa de Est boicoteaza produsele provenite din tarile unde se stie ca se foloseste munca copilului”, adauga Eugenia Ganea.

In procesele-verbale ale Inspectiei Muncii intra mai putini minori gasiti muncind decat se estimeaza ca ar fi numarul real al lor. In 2007, in atentia Inspectiei Muncii au intrat 802 minori, dintre care 173 au fost ocupati in conditii de munca fizica grea, iar 85 manipulau utilaje necorespunzatoare cerintelor securitatii si sanatatii in munca. In 2008, au fost gasiti muncind 300 de minori, inclusiv 143 – in agricultura. Asa arata datele oficiale, cu mentiunea ca „Inspectia Muncii acopera cu controale doar patru la suta din numarul total al agentilor economici inregistrati in RM. Prin urmare, cea mai mare parte a activitatilor economice in care se exploateaza munca minorilor ramane in afara controlului posibilitatilor de prevenire ale Inspectiei Muncii”.

Din experienta sa, Eugenia Ganea spune ca, in cele mai multe cazuri, copiii muncesc nu la intreprinderile mari si care au bine pus la punct si procesul de producere, si sistemul de securitate a muncii, ci la intreprinderi mici si in gospodariile casnice, unde inspectorii muncii aproape ca nu pot patrunde”.

Numarul copiilor invalizi a crescut

Munca timpurie, care implica efort si, de cele mai multe ori, ridicarea de greutati peste greutatea copilului, afecteaza inainte de toate sistemul osteo-articular, spun medicii. In anul 2008, numarul copiilor ajunsi invalizi in urma unei afectiuni a sistemului osteo-articular a crescut cu 200 de cazuri. In 2007 in evidentele Ministerului Sanatatii intrau 755 de astfel de copii, iar in 2008 – 971 de copii. La acest numar se adauga alte cateva sute de baieti care au ajuns la 18 ani la comisiile medico-militare si le-a fost constatat acelasi tip de afectiuni – scolioza, chifoza, picior plat etc., pe care medicii le considera legate de munca timpurie a copiilor.

In 2007, aceste comisii au examinat 39.367 de baieti de 18 ani. Din cei 1427 declarati inapti pentru armata 405 aveau boli ale sistemului articular – scolioza, chifoza, picior plat, afectiuni ale muschilor; alti 436 au fost declarati inapti pentru ca aveau probleme de vaz. In 2008 numarul a crescut putin – 514 baieti aveau probleme ale sistemului osteo-articular si 386 – afectiuni ale vazului. Seful Comisiei centrale medico-militare, Sergiu Burghelea, leaga problemele sistemului osteo-articular de munca timpurie, mai ales ca majoritatea tinerilor cu asemenea afectiuni vin de la sate. „Nu e greu sa te convingi de acest lucru, vad deseori la piata centrala copii de cinci-sase ani, cu parintii lor, care ridica sacose de 10-20 kg. E prea mult pentru ei. Admit ca ei ridica asemenea greutati foarte des.

Majoritatea familiilor de la sate au cote de teren si in multe cazuri le muncesc parintii impreuna cu copiii. Iar scheletul copiilor e in formare si asa se ajunge la malformatii”. Doctorul mai spune ca si o parte din afectiunile vazului baietilor examinati de comisiile medico-militare pot fi o consecinta a muncii grele si ridicarii unor poveri. „Daca minorul sufera de o boala de vaz usoara, pe care parintii pot nici sa nu o observe, ea se poate agrava daca acesta ridica greutati mari”, afirma medicul.

Solicitarile de informatie, pasate de la o institutie la alta

Consiliul Republican de Expertiza Medicala a Vitalitatii, caruia i-am solicitat informatia privind numarul copiilor invalizi si al tinerilor recruti cu grade de invaliditate, ne-a recomandat sa ne adresam la Casa Nationala a Asigurarilor Sociale (CNAS), deoarece „consiliile primare teritoriale de expertiza medicala a vitalitatii efectueaza expertiza vitalitatii persoanelor, incepand cu varsta de 18 ani”. Aceasta, cu toate ca tinerii recruti au peste 18 ani (!). CNAS insa ne-a redirectionat catre… Consiliul Republican de Expertiza Medicala. Aici cercul s-a inchis.

In solicitarea de informatii adresata Ministerului Sanatatii am indicat faptul ca investigam consecintele muncii timpurii asupra copiilor si am cerut, pe langa numarul copiilor invalizi, si alte informatii la aceasta tema, pe care am considerat ca ministerul ar trebui sa le detina. Contrar asteptarilor, insa, am primit doar cifre goale referitoare la numarul copiilor invalizi. Astfel, deocamdata, nu cunoastem daca Ministerul Sanatatii urmareste situatia privind sanatatea copiilor, recrutilor, daca le cumuleaza, le analizeaza si trage concluzii. Ideal ar fi sa faca si propuneri, astfel ca numarul copiilor ce ajung anual invalizi, cel putin, sa nu creasca.

Ministra Muncii si Protectiei Sociale, Valentina Buliga, intrebata daca e la curent cu amploarea si consecintele muncii copilului in RM, ne-a raspuns ca a aflat dintr-un studiu al UNICEF ca RM are probleme la acest capitol si a promis sa se ocupe pe parcursul mandatului sau de ministra de redresarea situatiei in acest domeniu.

Viorica Zaharia,
Centrul de Investigatii Jurnalistice
Investigatia a fost realizata cu sprijinul UNICEF

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *