Timpul.md

Editorial 10 Octombrie 2017 | 04:14

Muzica, sportul şi schimbul de informaţii - politici de coeziune socială pe ambele maluri ale Prutului

În România, despre „frații de peste Prut” am auzit vorbindu-se încă din clasa primară, iar mesajul „Basarabia e România” răzbate acum scris pe zidurile din orașe, drumuri naționale, în apropierea monumentelor istorice sau turistice, în timp ce Chișinăul este invocat tot mai des în hiturile muzicale. 

Imaginea Basarabiei a rămas neatinsă, inclusiv în perioada comunistă, însă multe alte lucruri mai pot fi făcute pentru a întări coeziunea între populația ce se află pe cele două maluri ale Prutului.

Cum? Prin inițiative ale societății civile și politici inter-guvernametale. Dar dacă ONG-urile sunt mult mai dinamice, la nivel politic lucrurile nu stau chiar atât de bine, pentru că, dincolo de bursele de învățământ sau împrumuturile financiare oferite Chișinăului de București, este loc pentru mult mai multe politici culturale.

Sigur, nu ne propunem acum să creăm o strategie, ci doar să identificăm unele dintre posibilele puncte de plecare pentru realizarea acesteia.
Muzica unește și poate întări procesul de coeziune. Am văzut cât de bine au fost primiți cei de peste Prut, indiferent dacă vorbeau română, ucraineană sau rusă, la unele show-uri TV din România, precum Românii au Talent, iUmor, Vocea României sau X-Factor. Mai mult, toate aceste programe au și sesiuni de preselecție în Chișinău, ceea ce arată inclusiv un interes social ridicat, tradus printr-o piață de marketing eficientă. Și dacă tot vorbim despre marketing, putem face o mică paranteză și să amintim cum trupa Lume, cu un exces anti-românesc cândva, a înțeles că România poate aduce numai beneficii celor din R. Moldova. Chiar și solista Irina Tarasiuc declara în acest an următoarele: „Mulțumim, România! Pentru noi a fost o experiență foarte deosebită!”. Tarasiuc a înțeles cu siguranță că pașaportul românesc nu reprezintă numai oportunitatea de a merge în Vest, chiar dacă, la nivelul discursului public, nu va recunoaște ferm acest lucru.

Ei bine, dacă muzica unește, sportul poate face același lucru. Ar trebui găsită, spre exemplu, soluția de a organiza o competiție pe ambele maluri ale Prutului, promovată la nivel național, fie că este vorba de handbal, basket sau, mai ales, fotbal. În România s-a organizat pe o durată de trei ani competiția fotbalistică Cupa Ligii, la care s-a renunțat din motive diferite, însă un asemenea trofeu, la care ar putea participa și echipele din primul eșalon din R. Moldova, chiar dacă ar avea o valoare pur simbolică, ar resuscita interesul maselor.

În acest sens, pot fi organizate zeci de festivaluri, concursuri, emisiuni TV etc, destinate concomitent populației din stânga și dreapta Prutului. Acestea trebuie promovate, evident, la nivel național. Cunoștințe despre elementele geografice, culturale, ecnomice și chiar politice ar face transferul de-o parte și de alta a Prutului, îmbogățind universul gnoseologic nu al elitelor, ci al oamenilor de rând, mult prea prinși în probleme zilnice pentru a avea timpul necesar de a se delecta cu informații de acest tip.

Zona informării, a mass-media, trebuie iarăși dezvoltată, și nu numai în vederea susținerii publicațiilor de limbă română din R. Moldova sau creării unor ziare noi, ci și prin preluarea în presa din România a cât mai multor știri de peste Prut, prin inserția lor în cotidian, în percepția de zi cu zi a indivizilor. E important ca acestea să nu facă trimitere doar la evenimente politice majore, ci și la cele sociale sau geopolitice. Astfel, românii de aici ar putea cunoaște mult mai bine partidele și oamenii politici din R. Moldova, probeleme economice, oportunitățile de acolo sau chiar şi problema transnistreană. Transmiterea zilnică a unor astfel de mesaje va intra în mentalul colectiv, iar coeziunea între cele două maluri ale Prutului va deveni mult mai puternică.

Totodată, la nivel internațional, institutele culturale coordonate de la București și Chișinău pot realiza mult mai multe programe de promovare a istoriei și identității comune. În 2017, Eurovision a reprezentat o mare șansă pentru ca cele două țări să trimită aceiași concurenți. Nu s-a ajuns la un numitor comun, dar poate că, în 2018, situația va fi cu totul alta. În acest caz, impactul mediatic va fi unul imens şi mentalul colectiv european va fi mai familiarizat cu ceea ce înseamnă cu adevărat România și R. Moldova.

De ce 2018? Evident, fiindcă se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire și acesta ar putea fi startul pentru ca noi politici să întărească coeziunea socială dintre românii de pretutindeni. Pentru ca toate acestea să aibă loc, este nevoie de o serie de factori, dintre care cei mai importanţi sunt: realizarea unei strategii coezive corecte, dar şi viziune, și voința politică, care trebuie să fie prezentă atât la București, cât și la Chișinău.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus