Natalia Gherman: Acesta va fi un Acord de Asociere

La 12 ianuarie 2010, Chisinaul si Bruxellesul vor initia negocierile oficiale privind semnarea unui nou Acord de colaborare dintre R. Moldova si UE. Autoritatile moldovene spera ca documentul va depasi cadrul Acordului de Cooperare si Parteneriat, intrat in vigoare la 1 iulie 1998, ce reglementeaza in prezent relatiile cu UE. Negociator-sef din partea Chisinaului a noului Acord de colaborare cu UE a fost desemnata viceministra Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Natalia Gherman.Mai jos, va propunem spicuiri din interviul pe care Natalia Gherman l-a oferit in cadrul emisiunii „Dezbateri si sinteze de politica externa”, realizata de Asociatia pentru Politica Externa in colaborare cu Agentia de stiri si analize Imedia, cu sprijinul Fundatiei „Friedrich Ebert” si care e difuzata saptamanal la radio „Vocea Basarabiei”.

– Doamna Natalia Gherman, pe ce fel de document mizeaza Guvernul de la Chisinau? Ce fel de relatii ar trebui sa fixeze noul Acord, daca pornim de la faptul ca optiunea europeana a RM este una univoca si apreciata deja de partenerii nostri din UE?

– Acesta va fi un Acord de Asociere, care va presupune asocierea politica si integrarea economica a RM in UE. El se va deosebi de Acordul existent prin mai multe elemente sectoriale, pentru ca este vorba si de inceperea negocierilor unui Acord de comert liber comprehensiv si aprofundat dintre RM si UE. Pentru a avansa in vederea lansarii negocierilor, la inceputul anului viitor vom gazdui o misiune a UE de evaluare a nivelului nostru de pregatire pentru acest lucru.

Este vorba de calitatea echipei de negociatori pentru fiecare domeniu si aici, bineinteles, vom conta pe sprijinul si asistenta atat a Comisiei Europene cat si a tarilor membre UE, care deja semnaleaza ca vor fi gata sa trimita si echipe de instructori in RM, precum si sa gazduiasca expertii nostri pentru cursuri de instruire. In acelasi timp, procesul de negociere a Acordului de comert liber comprehensiv si aprofundat va presupune si identificarea capacitatilor aditionale in vederea reformarii concomitente sectoriale, acolo unde se va depista ca este nevoie de reformare urgenta, pentru ca, la incheierea procesului, sa fim siguri ca avem capacitatea de a implementa cele negociate in textul viitorului Acord. Asta este cel mai important din punctul meu de vedere.

– Noul Acord va prevedea perspectiva de aderare europeana a RM?

– Perspectiva aderarii este obiectivul nostru principal in procesul de negocieri si, de obicei, un asemenea obiectiv se fixeaza in preambulul Acordului. Vom incerca sa-l fixam din prima runda de negocieri, insa la formula lui definitiva putem reveni si pe parcursul procesului de negocieri. Pe de alta parte, trebuie de mentionat ca printre obiectivele mai curente in procesul de negociere va fi si lansarea dialogului cu privire la liberalizarea regimului de vize pentru cetatenii RM.

Si in vederea atingerii acestui obiectiv, pana la sfarsitul anului va sosi o misiune de evaluare a nivelului nostru de pregatire pentru un asemenea dialog. Avand mandatul Comisiei Europene, misiunea va examina calitatea reformelor privind gestionarea proceselor de migratie, functionarea acordului despre facilitarea regimului de vize si readmisie, securitatea frontierelor, managementul integrat al frontierelor, securitatea documentelor de calatorie pe care le eliberam cetatenilor RM si multe alte aspecte relevante acestui dialog privind liberalizarea regimului de vize. Deci, vorbim despre trei domenii principale pe care le includem in cadrul Acordului de Asociere: cooperarea in domeniul politic si de securitate, dialogul privind liberalizarea regimului de vize si crearea unei zone de liber schimb intre RM si UE.

– In general, ce beneficii ar putea aduce cetateanului de rand acest Acord de Asociere cu UE?

– Impreuna cu partenerii din UE, Chisinaul se angajeaza in promovarea unor reforme importante pe plan intern care, bineinteles, vor aduce beneficii tarii si fiecarui cetatean in parte. Este vorba de reforma judiciara, de lupta cu coruptia si crima organizata, de intensificarea eforturilor in vederea reintegrarii tarii, de reforma comprehensiva a sistemului administratiei publice pentru functionarea mai eficienta a institutiilor in stat.

Chiar si pe parcursul avansarii in dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize vor fi create conditii mai bune pentru a aduce facilitari aditionale in cadrul acordului existent prin extinderea categoriilor de cetateni care vor beneficia de circulatia mai facilitata in spatiul european. In ceea ce priveste lansarea negocierilor privind crearea unei zone de comert liber dintre RM si UE, aceasta presupune reforme sistematice in mai multe domenii de activitate, in mai multe sectoare ale economiei nationale. Pe parcursul implementarii reformelor, domeniile respective vor fi modernizate. Scopul negocierilor este de a crea conditii pentru a aduce investitii straine in modernizarea, in avansarea nivelului de functionare pe fiecare domeniu concret.

– Care sunt tarile pe al caror ajutor mizeaza cel mai mult RM in procesul de integrare europeana?

– Partenerul principal al RM in procesul de negocieri este, bineinteles, Comisia Europeana. Pe langa Comisie, RM isi mai intensifica eforturile in colaborarea bilaterala cu mai multe tari membre ale UE. Deja simtim contributia esentiala si dorinta ?arilor Baltice de a se implica in sprijinul echipei de negociatori. ?arile nordice, de asemenea, ne ofera asistenta in pregatirea echipelor de negociatori, mai ales in domeniul comertului liber aprofundat. Contam foarte mult pe sprijinul fiecarei tari membra a UE.

– Care este rolul Parteneriatului Estic in procesul de integrare europeana a RM?

– Toate cele trei elemente importante – negocierea Acordului de Asociere, crearea graduala a zonei de comert liber aprofundat cu UE si lansarea dialogului despre liberalizarea regimului de vize – sunt reflectate ca obiective majore in declaratia de lansare a Parteneriatului Estic, care a fost adoptata la 7 mai anul curent la Praga. UE, bineinteles, va avea o abordare diferentiata fata de fiecare stat membru al acestei initiative, in oferirea instrumentelor Parteneriatului Estic.

Totul va depinde de nivelul de pregatire si nivelul de ambitie al fiecarei tari. Noi intentionam sa-l utilizam la maximum si, atunci cand ni se va propune instrumentul de sporire a capacitatii institutionale din cadrul Parteneriatului Estic, intentionam sa-l aplicam pentru institutiile noastre de stat, care au nevoie de reforme profunde in vederea sporirii capacitatilor functionale. Atunci cand ni se va propune utilizarea oportunitatilor oferite de initiativa managementului frontierelor, iarasi credem ca asta e foarte relevant in contextul lansarii dialogului cu privire la liberalizarea regimului de vize. In fond, tot ce se propune in cadrul celor patru platforme de cooperare multilaterala a Parteneriatului poate fi utilizat, aplicat selectiv si de catre RM in domenii in care avem nevoie intr-adevar de un sprijin aditional, de fonduri aditionale.

– Problema transnistreana este o piedica sau nu in integrarea europeana a RM si in ce masura un sprijin din exterior ar putea ajuta autoritatile de la Chisinau sa rezolve acest conflict?

– UE este deja implicata in procesul de solutionare a conflictului transnistrean prin intermediul participarii active in formatul existent „5+2”. De asemenea, e cunoscut rolul pozitiv pe care il joaca misiunea EUBAM, de asistenta la frontiera moldo-ucraineana. Aceste doua elemente, precum si contributia UE la lansarea unui set de proiecte menit sa sporeasca nivelul increderii intre cele doua maluri ale Nistrului – asa-numitele Confidence and Security Building Measures (CSBM) – sunt in masura sa sporeasca nivelul de implicare a UE in procesul de solutionare a conflictului transnistrean. Acest sprijin va fi evaluat si in procesul de negociere a noului Acord de Asociere, or, prima parte a documentului – cooperare pe domeniul politic si de securitate – va reflecta atat angajamentele partii moldovenesti, cat si angajamentele EU in vederea conjugarii efortului comun menit sa faciliteze procesul de solutionare a conflictului. Dar, ca raspuns direct la intrebare, nu as spune ca nesolutionarea conflictului este o piedica pentru lansarea si avansarea negocierilor pe marginea unui nou Acord de Asociere cu UE.

– Dincolo de faptul ca integrarea europeana a fost proclamata ca prioritate a noului Guvern, acesta si-a propus sa stabileasca relatii strategice si cu Romania, SUA, Rusia si Ucraina. Ce inseamna o relatie strategica cu fiecare dintre aceste state?

– Parteneriatul strategic cu Romania este o relatie fireasca ce trebuie sa existe intre doua state vecine si presupune un dialog politic avansat si aprofundat pe toate domeniile de interes comun. Romania este un stat vecin, membru al UE, al NATO. Avem nevoie de o relatie pragmatica si sincera pentru ca, in cele din urma, Romania ar putea sa ne ajute plenar la lansarea dialogului nostru cu UE si cu structurile euroatlantice, cu atat mai mult cu cat Romania ramane cel mai important partener economic pentru RM. Avem nevoie de investitii din partea Romaniei in economia RM, avem nevoie de relatii interumane. E vorba si de Acordul privind micul trafic la frontiera…

Cu SUA intotdeauna ne propuneam o relatie avansata, o relatie strategica, pentru ca SUA s-au dovedit a fi, pe parcursul perioadei de independenta a RM, un partener de incredere si foarte generos pe planul asistentei de dezvoltare. SUA sunt si un partener bilateral foarte important. Colaboram la avansarea nivelului de cooperare pe plan regional in bazinul Marii Negre si in celelalte initiative unde se manifesta un interes sporit din partea acestei tari. Si cu Federatia Rusa intentionam sa dezvoltam un parteneriat bazat pe interesele reciproce, pe pragmatism si abordarea echilibrata a tuturor aspectelor de interes comun. Federatia Rusa continua sa joace un rol important in procesul de solutionare a conflictului transnistrean, la fel ca si SUA, pentru ca sunt participanti in formatul existent „5+2”. Federatia Rusa ramane un partener economic, cu pondere importanta pentru RM.

Ucraina e un stat vecin si este firesc sa avem o relatie strategica. Pe langa importanta dezvoltarii relatiilor bilaterale cu Ucraina, intentionam sa conjugam si efortul pe planul integrarii europene. Banuiesc ca avem mai multe posibilitati acum sa ne consultam reciproc, incercand sa evitam greseli si alte elemente negative ce pot aparea in cadrul realizarii acestui proces. Ucraina e implicata, de asemenea, in procesul de solutionare a conflictului transnistrean si avem nevoie de o implicare activa si constructiva, chiar reiesind din experienta pe care o are Ucraina pe acest dosar.

– Unul dintre principiile de baza ale noii guvernari este pastrarea in continuare a neutralitatii RM. Cum se va constitui relatia cu NATO, incat sa nu fie afectat acest principiu?

– RM ramane in continuare un stat neutru conform Constitutiei. Cu NATO avem o relatie in cadrul Parteneriatului pentru Pace, in care avansam considerabil. Acum relatia noastra este bazata pe un plan individual de actiuni in cadrul Parteneriatului, ceea ce inseamna ca dialogul nostru politic, forumul nostru consultativ cu Alianta se desfasoara prin intermediul activitatilor reflectate in acest plan individual. Cadrul respectiv ne ajuta la reformarea sectorului de aparare si securitate si noi intentionam sa-l folosim mai activ, reiesind din toate posibilitatile oferite. Intentionam sa urmam exemplul Austriei, Finlandei si Suediei, tari care sunt considerate neutre, si sa avem o relatie cu Alianta tot atat de constructiva si pragmatica.

– In concluzie, cum ar putea fi formulata politica externa a noului Guvern de la Chisinau, in doua-trei propozitii care sa cuprinda toate aspectele?

– Prima: integrarea europeana este obiectivul major atat pe plan intern, cat si pe plan extern. A doua: pragmatism in realizarea acestor obiective. A treia: prioritara ramane servirea interesului fiecarui cetatean al RM.

– Va multumim pentru interviu si va dorim succes!

Corneliu Rusnac