Timpul.md

Actualitate 25 Iulie 2019 | 11:35

NEWS ALERT / Maia Sandu s-a întâlnit la Bruxelles cu un europarlamentar care a acuzat România de ambiții expansioniste și a apărat mereu interesele Rusiei

Ieri, în cadrul vizitei oficiale la Bruxelles, Prim-ministrul Maia Sandu și Ministrul Afacerilor Externe și Integrăirii Europene, Nicu Popescu, au avut o întrevedere cu Helmut Scholz, membru al Parlamentul European din cadrul Grupului Confederal al Stângii Unite Europene /Stânga Verde Nordică și membru al Comisiei parlamentare de Asociere UE-Moldova.

În cadrul dialogului, oficialii au discutat despre reformele implementate pentru avansarea în parcursul european al Republicii Moldova, iar Premierul Maia Sandu și-a reiterat aprecierea pentru sprijinul constant oferit de Parlamentul European pentru menținerea democrației în Republica Moldova.

La rândul său, Helmut Scholz a declarat că sprijină pluralismul politic și consolidarea democrației în Republica Moldova. Totodată, oficialul a menționat că urmărește situația prizonierilor politici din țara noastră, condamnați în perioada regimului anterior.

De asemenea, părțile au convenit asupra necesității monitorizării resurselor financiare oferite de Uniunea Europeană, astfel încât banii să fie folosiți eficient, corect și fără abuzuri.

Cine este Helmut Scholz?

2014: Scholz acuză România de ambiții expansioniste în raport cu R. Moldova

Europarlamentarul Scholz a făcut aceste declaraţii în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului European de la Bruxelles, unde se discuta ratificarea Acordului de asociere RM-UE.

„UE trebuie să vadă ce se întâmplă şi cu ambiţiile exagerate ale României, ambiţiile expansioniste de la Bucureşti, pentru că ştim că de multe ori în acest proces trecem pe lângă dorinţa unor societăţi şi nu facem decât să vorbim lucruri frumoase, dar, de fapt, uşile sunt închise în continuare", a menţionat parlamentarul european.

Scholz a mai declarat că Europa „trebuie să schimbe ceva în mod urgent şi în ceea ce priveşte relaţia cu Rusia şi Ucraina".

Cu referire la Acordul de Asociere RM – UE, ratificat atunci de Parlamentul European, deputatul german a mai spus că acest document nu este cunoscut de cetăţenii din Moldova, iar în cazul dat UE „este folosită în interese de partid şi pentru politica de culoare".

„Din experienţa Ucrainei, sunt rezervat să semnez acest Acord. Prin analogie, acordurile care se vor semna cu RM nu au fost discutate cu societatea, oamenii nu cunosc conţinutul acestor documente. De aceea, ne aflăm în situaţia în care elitele politice încearcă să decidă deja de mult timp de sus în jos. În cazul Moldovei, această decizie va avea loc pripit din cauza alegerilor parlamentare. Este clară intenţia politică – se foloseşte UE pentru interesele de partid şi pentru politica de culoare. Mi se pare foarte periculos să tragem Moldova în acest proces pentru că ea se găseşte deja într-o situaţie foarte dificilă", a spus Scholz.

2016: Scholz a cerut "anularea semnarii CETA, care era prevazuta pentru 27 octombrie"

"Insistența Comisiei Europene și a majorității covârșitoare a guvernelor statelor membre de a semna CETA arată că acestea nu țin absolut deloc seama de opiniile critice exprimate de mari părți ale societății civile. Nu doar că Parlamentul valon s-a împotrivit acestui acord, dar zeci de mii de oameni din toată Europa au protestat față de înțelegere. Acum, Comisia și statele membre trebuie să asculte", a spus Scholz.

CETA (Acordul Economic și Comercial Cuprinzător) a fost încheiat oficial în anul 2014, după cinci ani de negocieri. Cu excepția câtorva produse agricole, CETA desființează practic toate tarifele dintre Canada și UE - 98 la sută dintre ele. Astfel, vor fi reduse sau eliminate taxele vamale, iar susținătorii săi spun că înțelegerea va impulsiona comerțul bunurilor și serviciilor între Europa și Canada, cu mai mult de 20 la sută, iar PIB-ul Uniunii Europene va crește cu circa 12 miliarde de euro pe an.

2012: Scholz, pledoarie în favoarea postului de televiziune comunist NIT

În faţa a vreo sută de jurnalişti din peste 20 de ţări, Scholz a vorbit despre „închiderea unui post TV de opoziţie" din Moldova ca „exemplu grav de reprimare a libertăţii de exprimare". Or, Helmut Scholz (reprezentant al Stângii Unite, un mai vechi prieten şi avocat al PCRM) a „uitat" să spună că e vorba, de fapt, despre un canal de propagandă şi manipulare comunistă, care incita la ură şi violenţă, canal care a fost alintat de fosta guvernare PCRM cu frecvenţe pe tavă, finanţare grasă şi sediu bun pe bani puţini. Apărătorul NIT nu a spus nimic nici despre faptul că acel post a încălcat şi a sfidat ani la rând tot ce se putea - norme deontologice, legislaţie, reguli de bun simţ - şi că anume pentru asta a rămas fără licenţă, nu înainte însă de a fi epuizate toate măsurile de avertizare şi sancţionare prevăzute de Codul Audiovizualului (cod adoptat, apropo, pe vremea guvernării comuniste, fiind coordonat cu experţii europeni).

2016: Scholz a dat garanții personale pentru eliberarea lui Petrenco

Patru funcționari europeni au transmis instanței de judecată din Republica Moldova declarații de garanție personală pentru eliberarea lui Grigore Petrenco și a grupării ANTIFA, membrii căreia au fost reținuți pentru proteste violente în fața Procuraturii Generale din Chișinău. Semnatarii declarației de garanție personală erau: Helmut Scholz, deputat în Parlamentul European, membrul al grupului Stângii Unite Europene, Gabriele Zimmer, deputat al Parlamentului European, președintele grupului Stângii Europene Unite(GUE/NGL), Tiny Kox, liderul partidului parlamentar din Germania, președintele grupului Stânga Unită în Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei (APCE) și Andrej Hunko, membru al APCE, deputat în Bundestagul Germaniei.

Iunie 2018: Scholz a votat împotriva rezoluției PE privind deținuții politici din Rusia

La 14 iunie 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care a cerut „autorităților ruse să-l elibereze imediat și necondiționat pe Oleg Sențov și toți ceilalți cetățeni ucraineni reținuți ilegal în Rusia și pe peninsula Crimeea."

Sențov este un regizor ucrainean care a locuit în Crimeea. El a rămas acolo după ce Rusia a anexat Peninsula. La scurt timp după anexare, Sențov a fost arestat, forțat să accepte cetățenia rusă, apoi a fost acuzat pe nedrept de terorism și condamnat la 20 de ani.

Dintre cei 627 de membri ai Parlamentului European (Parlamentul European), 485 au votat în favoarea rezoluției, 76 au votat împotrivă și 66 s-au abținut. Scholz a fost unul dintre cei care au votat împotrivă. De altfel, aproape toți deputații din Parlamentul European care au votat împotriva rezoluției reprezintă Alianța roșie pro-Putin.

https://www.timpul.md 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus