Timpul.md

Actualitate 16 Noiembrie 2016 | 07:11

Noile municipii (nu) sunt necesare

Potrivit noii legi adoptate de Parlament, opt orașe din țară vor avea statut de municipiu. Pe lângă actualele cinci, se adaugă în listă și Edineț, Cahul, Ceadâr-Lunga, Hâncești, Orhei, Soroca, Strășeni și Ungheni. Prin această schimbare, autoritățile publice locale speră să obțină cât mai multe resurse financiare din impozitele pe venit. Totuși, experții în politici publice, dar și primarii au rezerve.

Proiectul de lege privind atribuirea statutului celor opt orașe a fost înregistrat în Parlament și va intra în vigoare odată cu publicarea acestuia în Monitorul Oficial.

Proiectul a fost elaborat de deputatul comunist Elena Bodnarenco, secretar executiv al PCRM și fost primar al orașului Soroca. Atribuirea statutului de municipiu orașelor sus-numite „va contribui la crearea condițiilor necesare pentru impulsionarea dezvoltării socio-economice a acestor aglomerații urbane, la dezvoltarea în ansamblu a zonei de influență și va atenua disparitățile de dezvoltare teritorială existente”, se menționează în nota informativă la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a R. Moldova.

Mai mult, proiectul de lege stabilește ierarhizarea localităților în dependență de indicatori, elemente și niveluri de dotare. În calitate de criterii de ierarhizare au fost utilizați următorii indicatori: numărul de locuitori; populația ocupată în activități neagricole; dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă; dotarea locuințelor cu baie și WC; numărul de paturi în spitale la 10.000 de locuitori; numărul de medici care revin la 1.000 de locuitori; unități de învățământ postliceal, liceal sau altă formă de învățământ secundar și altele. „Aplicând indicatorii respectivi, viitoarele municipii vor putea deveni comparabile cu orașe similare din mai multe țări din Uniunea Europeană”, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.

Potrivit proiectului de lege, Republica Moldova continuă să fie țara cu cel mai scăzut grad de urbanizare în Europa. Doar 42,5 la sută din populație locuiește în localitățile urbane, iar 57,4 la sută - în cele rurale conform situației de la 1 ianuarie 2016. Peste 48,8 la sută din populația urbană locuiește în municipiul Chișinău, iar dacă adăugăm și mun. Bălți atunci circa 60 la sută din populația urbană a Republicii Moldova locuiește în două orașe. În celelalte 60 de orașe ale țării locuiesc circa 40 la sută de locuitori.

Ce vor primarii

Dezvoltarea economică în țară nu este echilibrată și nu este distribuită în manieră egală. De această părere este Alexandru Osadci, manager de proiect în cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova. Specialistul a declarat în cadrul emisiunii „Cod Galben” de la 10 TV că trebuie să permitem autorităților publice locale să se dezvolte. „Nu doar capitala și Bălțiul trebuie să fie dezvoltate, dar și celelalte orașe. Aceasta a fost menirea conceptuală a acestui proiect de lege. În mod normal, proiectul trebuia să prevadă și niște resurse financiare corespunzătoare, că nu este de ajuns să vorbim la nivel de intenție. Încă nu a fost aprobată prevederea care oferă noilor municipii un statut ce ține de finanțarea autorităților locale cu municipiile existente”, a opinat membrul Congresului Autorităților Locale din Moldova.
Alexandru Osadci se arată însă pesimist în legătură cu resursele financiare provenite din impozite. „Chișinăului îi revine impozitul pe venit de la persoanele fizice în mărime de 50 la sută, iar Bălțiului, de 45 la sută. Orașelor le revine o pondere de 20 la sută. Impozitele sunt principala sursă de venit, însă în condițiile noastre, evitarea plății impozitelor sau plata lor destul de scăzută duce la lipsa mijloacelor și capacităților publice locale”, explică reprezentantul Autorităților Locale din Moldova.

Valentina Casian, primarul orașului Strășeni susține că locuitorii nu au nevoie doar de denumirea de municipiu, ci și de o acoperire financiară. „În ultimii doi ani s-au creat două parcuri industriale în Strășeni, două subzone economice libere și noi trebuie să privim mai larg la aceste lucruri. Trebuie să fie o dezvoltare echilibrată. În cadrul unui municipiu vom putea vorbi despre servicii publice prestate la nivel regional și de calitate mai înaltă, dezvoltarea economică a localității. Vor fi create parcuri industriale și locuri de muncă care vor aduce venituri suplimentare în bugetul local și care vor contribui la dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii orașului Strășeni”, susține funcționara.
Alexandru Ambros, primarul orașului Ungheni povestește că din 2009 mai multe orașe au făcut demersuri pentru a primi statut de municipiu. „Gradul de dezvoltare a localităților noastre este mult mai înalt, numărul populației este mai mare și anume această carcasă urbanistică care este formată în oraș necesită o abordare deosebită, inclusiv a problemei de finanțe. Până acum bugetul orașului Ungheni se forma la fel ca și bugetul unei localități rurale, doar că era un pic mai mare pentru că avem mai multă populație, fără a lua în calcul gradul de urbanizare”, a afirmat primarul orașului Ungheni.

Funcționarul Alexandru Ambros mai vede și un avantaj al acestei schimbări. „Țara noastră nu se poate dezvolta doar cu polii de creștere care este Chișinăul și Bălțiul. Vrem mai mulți poli de creștere și ca localitățile din vecinătate să progreseze. Vrem statutul unui municipiu care să ne ofere un buget mai mare, un buget care să poată asigura mentenanța structurii urbanistice și astfel vom putea oferi mai mult inclusiv în bugetul central, în bugetul de consolidare de unde banii vor pleca la alte localități mai sărace. Să nu intrăm într-o situație de supraviețuire, ci într-una de dezvoltare”, a îndemnat domnul Ambros.

Nu ajung resurse financiare

Liubomir Chiriac, expert în administrație publică la IDIS „Viitorul”, nu vede schimbări semnificative la nivel local, chiar dacă orașele vor primi statut de municipiu. „Cei care au făcut demersurile respective își doresc să aibă mai multe resurse financiare. Vă dați seama, la nivel local, de comunitate, ei sunt interesați de dezvoltarea infrastructurii, dar în realitate nu ajung resurse pentru stimularea antreprenoriatului. Administrațiile publice locale speră să aibă un statut mai impunător și totodată să aibă resurse poate într-o proporție mai mare în comparație cu ce au avut”, a declarat expertul pentru ziarul TIMPUL.

Însă problema pe care o identifică specialistul în administrație publică este că în următorii trei-patru ani, municipiile noi nu vor avea suficiente resurse pentru realizarea obiectivelor, fapt ce va duce la o dezamăgire, atât a autorităților, cât și a populației. „Este foarte clar că pentru cetățeanul simplu nu există mare diferență între oraș și municipiu, însă miza este mai mare a autorităților locale, căci prin intermediul statutului respectiv, vor să rezolve unele probleme locale din punct de vedere financiar. Însă în timpul apropiat noile municipii nu vor avea suficiente resurse ca să schimbe infrastructura locală, mai ales că nu au proiecte investiționale și atunci va fi discreditată noțiunea de municipiu. Cetățeanul nu va vedea schimbări mari, pentru că drumurile vor rămâne la fel de proaste, nu vor apărea cinematografe, ori locuri noi de muncă”, a afirmat Liubomir Chiriac.

Până acum, Moldova număra cinci municipii - Chișinău, Bălți, Tiraspol, Tighina și Comrat. Tiraspol și Tighina, însă care se află sub controlul separatiștilor transnistreni.



Conform Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova,

oraşul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere economic şi social-cultural, cu structuri edilitar-gospodăreşti, industriale şi comerciale corespunzătoare, a cărei populaţie în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice şi în diferite domenii de activitate intelectuală, în viaţa culturală şi politică.

Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viaţa economică, social-culturală, ştiinţifică, politică şi administrativă a ţării, cu importante structuri industriale, comerciale şi instituţii din domeniul învățământului, ocrotirii sănătăţii şi culturii.

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus