Actualul Parlament al R. Moldova, validat recent de Curtea Constitutionala, va fi de legislatura a XVIII-a. Cum si cat de corect s-a facut numerotarea legislaturilor? Care ar trebui sa fie denumirea organului nostru legislativ?
De legislatura a XVIII-a sau a VII-a?
Sovietul Suprem al RSS Moldovenesti ales in 1989, organul care a declarat Suveranitatea si Independenta R. Moldova, a fost de legislatura a XII-a. Precizam ca acel Soviet reprezenta RSS Moldoveneasca si, deci, legislatura respectiva se referea la perioada 1941-1989. Insa, din 27 august 1991, in teritoriul dintre Prut si Nistru s-a constituit un nou stat – R. Moldova, asa incat, in mod logic, prima lege care a urmat Declaratiei de Independenta trebuia sa poarte nr. 1, iar parlamentul sa fie de legislatura I. Doar sarbatorim Ziua Nationala pe 27 august, cand a fost adoptata Declaratia de Independenta a R. Moldova, si nu pe 12 octombrie, cand s-a format RASS Moldoveneasca (1924) sau pe 2 august (1940), data crearii RSS Moldovenesti.
Mentionam ca in toate republicile ex-sovietice, declarate si ele independente in 1991, legislaturile parlamentelor incep de la I. Nici chiar rusilor nu le-a trecut prin cap sa continue numerotarea legislaturilor URSS – ultimul parlament al acestei tari, ales in 2008, are legislatura a V-a.
Denumirea organului legislativ
Notiunea de Parlament este utilizata impropriu in cazul legislativului din R. Moldova. De obicei, cand spunem parlament avem in vedere un organ legislativ format din doua camere (superioara si inferioara). De exemplu: Camera lorzilor si Camera comunelor (Marea Britanie); Consiliul national si Consiliul federal (Austria); Senatul si Camera reprezentantilor (Belgia); Consiliul republicii si Camera reprezentantilor (Bielorusia); Senatul si Camera deputatilor (Cehia); Consiliul statelor si Consiliul national (Elvetia); Senatul si Adunarea nationala (Franta); Bundesrat si Bundestag (Germania); Senatul si Camera deputatilor (Italia); Senatul si Seimul (Polonia); Senatul si Camera deputatilor (Romania); Consiliul Federatiei si Duma de Stat (Rusia) etc. Organele legislative cu o singura camera, de regula, au o denumire concreta potrivit traditiei locului. Iata cateva denumiri traditionale ale parlamentelor cu o singura camera in unele tari din Europa: Norvegia – Stortinget; Danemarca – Folketinget; Israel – Knesset; Islanda – Althing; Finlanda si Suedia – Riksdag.
In spatiul ex-sovietic, dupa declararea independentei in anul 1991, majoritatea fostelor republici sovietice au revenit la denumirea traditionala a organului lor legislativ. Astfel, legislativul Azerbaidjanului se numeste Milli mejlis; cel al Kazahstanului – Majilis; al Kargazstanului – Jogorku kenesh; al Letoniei – Saeima; al Lituaniei – Seimas; al Tadjikistanului – Majlisi oli; al Turkmenistanului – Medjilis; al Ucrainei – Verhovna rada; al Uzbekistanului – Oli majlis.
Odata cu venirea la guvernare a partidelor democratice, ar fi logic sa se repare greselile comise cu ani in urma in ceea ce priveste atat numerotarea legislaturilor, cat si denumirea organului legislativ. Noi am propune sa se revina la denumirea de Sfatul ?arii, pe care a purtat-o organul reprezentativ al Basarabiei in 1917-1918, la fel cum s-a procedat in Rusia, care a preluat denumirea Duma de Stat, utilizata in anul 1906 in Rusia tarista. Nu putem ramane ancorati in trecutul sovietic.
Istoria cunoaste si multe cazuri cand s-a revenit la numerotarea logica. Un exemplu ar fi Marea Revolutie Franceza de la finele secolului XVIII, care a modificat pana si denumirea lunilor, iar urmatorul legiuitor a revenit la traditie.
Dr. in drept Mihai Tasca,
pentru TIMPUL
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
